Anecdote Bucovina Rock Castle 2018
Un organ de grad inferior m-a întrebat de ce scutură tinerii din cap, la concertele de rock. „Ca să-şi împrospăteze minţile”, i-am răspuns. „Dar staţi liniştit, dumneavoastră nu aveţi de ce da din cap!”.
Un plutonier de pompieri de la preveniri, din stirpea nobilă a celor care trebuie să dea amenzi, dacă tot s-au mărit prin diminuare salariile în cultură (eu am pierdut, graţiei Olguţei judokana 500 lei), mi-a cerut napoleonistic să-l urmez la corturi şi la tarabe, ca să mă amendeze, dacă nu va găsi stingătoare. Am încercat să-i explic faptul că nu eu răspund de chestiile asta şi, cum individul nu pricepea şi pace, l-am trimis la origini – adică la şefia Consiliului Judeţean, unde m-a reclamat pentru indisciplina de a fi refuzat atribuţii pe care el, napoleonul stingătoarelor, dorea să mi le pună în cârcă.
Un sucevean cu locuinţă în apropierea Cetăţii avea să sune, noaptea, la 112, deranjat că nu se poate odihni din pricina zgomotului. „A rockului?” – „Nu, domnule, a manelelor de la crâşme!”. „Dar rockul?” – „Ce-i cu rockul?”. „Rockul nu vă deranjează?” – „Nu, domnule, pentru că pot dormi cu rockul, dar nu şi cu manelele”. Ghinionul manelelor, pentru că, fiind slobozite de pe platou şi nu din şanţ, se răspândesc mult mai sonore prin vecinităţi, dar respectând graniţa veche a Bucovinei (râul Suceava), pe care nu o trec în mod fraudulos – dovadă: nici un cruciat penticostal nu reclamă veselele şi petrecăreţele manele, risipite bisăptămânal asupra Sucevei.
Evgheni, liderul şi fondatorul trupei JINJER: „Bucovina Rock Castle înseamnă prima noastră ieşire în străinătate. Suceava este a doua noastră casă. Nu o să uităm niciodată acest festival şi, dacă veţi mai avea nevoie de noi, oricând vom lăsa totul deoparte, pentru a reveni în cea de-a doua casă a noastră”.
Duminică, după încheierea ediţiei a VIII Bucovina Rock Castle, microbuzul trupei JINJER a tras la Peco, pentru alimentare şi pentru cumpărături mărunte. Băieţii veneau după o înşiruire de 40 de spectacole prin Germania şi îi însoţea Andi, pe post de translator. Vorbeau în engleză; doar când se sfătuiau între ei, muzicienii ucraineni foloseau limba rusă. Vânzătoarea de la Peco, femeie inteligentă şi perspicace, imediat a înţeles despre ce e vorba: „Domnilor, sunteţi JINJER, trupa preferată a fetiţei mele, care nu a lipsit o clipă din şanţul Cetăţii! Nu sunteţi de acord să facem o poză împreună pentru ea?”. Şi s-au făcut mai multe poze, ucrainenii putând să constate că, în Suceava, sunt cu adevărat acasă.
O bucurie aparte au trăit-o şi irlandezii de la PRIMORDIAL, care erau aşteptaţi la probele de sunet de vestitul rocker sucevean Lucian Bucătaru şi de… primul lor album, pe care au depus autografe. Era ziua de naştere a lui Alan, solistul trupei, şi începuse cu un dar de suflet neaşteptat. Ieri, băieţii de la PRIMORDIAL ne-au transmis mulţumiri speciale. Ştiu ei de ce, ştim şi noi de ce.
*