Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Ioan – Doxologia

Ştim cum că trupul Sfântului Ioan Botezătorul lui Hristos şi înaintea mergătorul s-a îngropat, prin discipolii lui, iar capul Sfântului l-a îngropat, în curtea sa, Irod. Despre aflarea capului Sfântului Ioan ne-a rămas tradiţiunea că întâi a fost aflat de doi clerici, în anul 364 după Hristos, apoi cum că capul Sfântului ar fi ajuns în mâna unui olar, care îl ţinea ascuns într-o oală şi îl păzea cu credinţă, deoarece, având în casa sa Sfântul cap, îi mergea bine meseria. La moartea sa, olarul a lăsat capul fiicei sale, de la dânsa a ajuns în mâinile unui călugăr arian, care făcea cu dânsul propagandă arianismului. Călugărul, părăsind peştera în care a trăit, capul Sfântului Ioan a rămas acolo.

*

În timpul persecuţiunilor, creştinii aveau datina de a ascunde osemintele sfinţilor martiri, precum şi ornatele sfinte bisericeşti, iar după ce a trecut persecuţiunea, le scoteau. S-a întâmplat însă adeseori că nu s-a mai ştiut unde s-au ascuns osemintele cele sfinte, dar s-au aflat, din gratia dumnezeiască, prin arătarea câte a unei minuni.

*

Astfel, şi capul Sfântului Ioan Botezătorul, după a doua aflare, fu ascuns şi abia pe la anul 823 după Hristos, în ziua de 25 Mai, s-a aflat din nou, prin un preot. Aceasta s-a întâmplat în Capadochia, sub împărăteasa Teodora şi fiul ei Mihail, când, aflându-se capul Sfântului Ioan, s-a transportat, cu procesiune şi cu mare onoare, la Constantinopole.

*

A treia oară, Sfântul Cap s-a aflat într-un vas de argint. Mai târziu, prin grecii refugiaţi, a fost dus la Roma, unde e şi azi, depus şi cinstit în biserica din Piazza di S. Silvestre in Capile (Dumineca, Anul IV, No. 8, 20 februarie 1927, p. 4).