Sărbătoarea lui "nea Mitică" Dumitru Vinţilă | Dragusanul.ro

Sărbătoarea lui „nea Mitică” Dumitru Vinţilă

Viorel Varvaroi, înmânându-i Diploma OPERA OMNIA lui Dumitru Vinţilă, în vreme ce Dumitru Teodorescu îşi pregăteşte cuvântul de autor

Viorel Varvaroi, înmânându-i Diploma OPERA OMNIA lui Dumitru Vinţilă, în vreme ce Dumitru Teodorescu îşi pregăteşte cuvântul de autor

*

Într-o vreme, venise la Suceava cel mai bogat om de pe planetă, unul Rockefeller, iar Dumitru Vinţilă fusese împuternicit drept singur fotograf oficial al presei româneşti. Bogătaşul, care, după cum se zvonise, dorea să cumpere Voroneţul, pentru a pune minunata ctitorie sub un clopot de sticlă, a prins şi o noapte de Înviere, pe la Moldoviţa. Uitându-mă la televizor, am văzut, în „Telejurnal” că Rockefeller se întreţinea, vioi, cu nea Mitică Vinţilă, aşa că, a doua zi, la prima oră, mă înfăţişam în redacţia ziarului „Zori noi”, pentru a afla de la nea Mitică despre bogătoiul de capitalist.

*

Sărbătorirea lui Dumitru Vinţilă cu o expoziţie şi cu o carte

Sărbătorirea lui Dumitru Vinţilă cu o expoziţie şi cu o carte

*

Fremătam de nerăbdare, împreună cu domnul Ion Nedelea, redactorul şef adjunct, care şi dumnealui văzuse emisiunea, aşa că, atunci când s-a ivit şi Dumitru Vinţilă, am dat amândoi năvală peste el:

– Cum era Rockefeller, nea Mitică?

– Ce v-a spun?, insistă şi domnul Nedelea.

Nea Mitică ne-a privit cruciş, a zâmbit ca întotdeauna, a strâns din umeri.

– De unde să-l ştiu eu pe ăla! Eu m-am dat pe lângă unul mai flenduros, că toţi ceilalţi erau domni…

– Păi, ăla era Rockefeller!, a triumfat domnul Nedelea.

– Ăla?! Păi avea pantofii mai scâlciaţi ca ai mei…

*

O imagine simbol a expoziţiei

O imagine simbol a expoziţiei

*

Am râs de s-a cutremurat clădirea tipografiei, imaginându-ne că bietul bogătan capitalist şi-o fi închipuit că Dumitru Vinţilă, îmbrăcat modest în comparaţie cu securuiştii şi liderii bolşevici români, o fi cel mai mare bogătan din România.

*

Altădată, venise Regele Spaniei, Juan Carlos, şi, când să trec spre tipografie, m-am oprit, împreună cu domnul Ion Paranici, redactorul şef al ziarului, să-l vedem pe monarh. Oricum n-am fi putut trece, pentru că circulaţia era oprită. Şi trece regele, cu regina lui, apoi, din a doua maşină, nea Mitică, singur, ne-a fluturat din mână, iar lumea din preajmă era extaziată:

– E şi tovarăul Ceauşescu! E şi tovarăşul Ceauşlescu!…

Domnul Paranici s-a înnegurat, ba parcă a scrâşnit şi din dinţi.

*

Ion Paranici şi nepoata martirului Vasile Pînzariu, felicitându-l pe sărbătorit

Ion Paranici şi nepoata martirului Vasile Pînzariu, felicitându-l pe sărbătorit

*

A doua zi, domnul Paranici, care participase la recepţia de la CCH, era tare amuzat. Când a intrat în cantina Combinatului, l-a văzut pe Dumitru Vinţilă, la masa oficială, în stânga lui Juan Carlos, în dreapta stând Regina Spaniei. Nu şi-a crezut ochilor, apoi, încă speriat, l-a rugat pe un securist să-l scoată de lângă Regele Spaniei pe Mitică Vinţilă.

– Nu se poate, tovarăşe!, a protestat securistul. Majestatea Sa l-a invitat, după ce i-a ţinut şi locul!

*

Ăsta a fost, este şi va fi mereu Dumitru Vinţilă: un om care place şi capetelor încoronate, şi rockefellerilor, dar şi oamenilor oameni.

*

Dumitru Vinţilă, vorbind despre sine

Dumitru Vinţilă, vorbind despre sine

 


Comments are closed