Comorile Muntelui: Festivalul lui Călin Brăteanu | Dragusanul.ro

Comorile Muntelui: Festivalul lui Călin Brăteanu

"Chemarea străbunilor"

„Chemarea străbunilor”

*

Festivalul „Comorile Muntelui”, în componenta spectacolului folcloric organizat de colegul meu Călin Brăteanu, mereu secondat de prietenii noştri comuni, Constantin Irimia, Dănuţ Lungu şi Corina Scântei, a avut, în primul rând, un scenariu, o scenografie şi o regie. În debutul spectacolului, printr-o ingenioasă îngemănare a ecourilor de buciume, de fluiere, de cobză şi de tălănci, dispuse într-o insolită… orgă, o incantaţie ciudată a cuprins munţii şi s-a auzit  „Chemarea străbunilor”, deci o invocaţie plină de inefabil şi de sfinţenie, de arhaic, de ritualic şi de mit.

*

Orga... tălăncilor

Orga… tălăncilor

*

Călin Brăteanu

Călin Brăteanu

*

Constantin Irimia

Constantin Irimia

*

Dănuţ Lungu şi Corina Scîntei

Dănuţ Lungu şi Corina Scîntei

*

Buciumaşilor câmpulungeni, într-o impresionantă desfăşurare de generaţii, li s-au alăturat, apoi, tulnicesele din Apuseni, Călin Brăteanu gândind sărbătoarea Rarăului într-o frăţietate cu Munţii Bistriţei şi cu Apusenii.

*

Tulnicesele din Apuseni

Tulnicesele din Apuseni

*

Bistriţenii

Bistriţenii

*

Apoi au urmat redutabilii artişti ai Ansamblului (cu adevărat profesionist, madame Ansamblu!) „Arcanul” din Fundu Moldovei, care l-au secondat şi pe Călin Brăteanu, care, inspirat (a fost ziua lui de inspiraţie, asta e!), a cântat doar „Căciula” şi „Ciobăneasca”, piese bune, şi ele ritualice, armonios integrate scenariului de spectacol gândit, mai întâi, şi abia după aceea făcut.

*

"Arcanul" din Fundu Moldovei sau o lecţie vie de profesionism şi de înnăscut

„Arcanul” din Fundu Moldovei sau o lecţie vie de profesionism şi de înnăscut

*

Artişti ai satelor de munte, admirând "Arcanul"

Artişti ai satelor de munte, admirând „Arcanul”

*

Călin Brăteanu şi "Arcanul"

Călin Brăteanu şi „Arcanul”

*

Omagierea "tezaurului uman viu" Dorin Cocârţă

Omagierea „tezaurului uman viu” Dorin Cocârţă

*

„Poieniţa”, din Poiana Ştampei, dar al Şcolii de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, cu un copil-trompetist, aflat la o adevărată maturitate artistică, a ridicat, cumva, ştacheta festivalului. Cumva, adică prin întrezărirea şi a unui viitor sigur al folclorului românesc, cel de dincolo de manelismul folcloros din ultima vreme.

*

Ansamblul "Poieniţa", din Poiana Ştampei

Ansamblul „Poieniţa”, din Poiana Ştampei

*

Micul trompetist, un mare interpret

Micul trompetist, un mare interpret

*

"Poieniţa", înainte de a începe dezastrul deşănţării patriotarde de tip UTC

„Poieniţa”, înainte de a începe dezastrul deşănţării patriotarde de tip UTC

*

Rarăul

Rarăul

*

Împărăţia Cerului

Împărăţia Cerului

*

"Grădina Maicii Domnului"

„Grădina Maicii Domnului”

*

Asaltul civilizaţiei asupra Muntelui Sfânt

Asaltul civilizaţiei asupra Muntelui Sfânt


Comments are closed