1907 IN PRESA VREMII | Dragusanul.ro - Part 2

1907: Răscoalele ţărăneşti din România

Satmary Oltean CLA 1909 p 202

*

Ştirile sosite, în aceste două zile din urmă, sunt ceva mai liniştitoare. Deşi s-au întâmplat, în destule locuri, ciocniri sângeroase între trupe şi răsculaţi, totuşi e un semn îmbucurător că, în Moldova, tulburările, în cele mai multe părţi, s-au potolit. Au contribuit mult la asta sosirea, la faţa locului, a noilor prefecţi, cei mai mulţi cunoscuţi şi iubiţi între ţăranii din acele părţi. Unul dintre noii prefecţi a trimis sătenilor următorul apel: „Oameni buni, / Cârmuirea s-a schimbat. Cârmuirea cea nouă face dreptate obijduiţilor. Programul de reforme, publicat în „Monitorul Oficial” de noua stăpânire, în numele Înţeleptului, Bătrânului şi mult Iubitului nostru Rege, e cea mai puternică garanţie că plângerile drepte ale ţăranilor şi ale întregii suflări româneşti vor fi ascultate, cercetate şi împăcate cu cinste şi omenie. Aveţi încredere în cuvântul Marelui Om, care a purtat cea dintâi Coroană de Rege al vostru, şi în linişte aşteptaţi, la căminele voastre, desăvâr­şirea legămintelor ce le ia faţă de voi şi de toată ţara actualul Guvern. // Prefectul judeţului Ilfov / Const. Alimăneştianu, inginer de mine, proprietarul mo­şiei Căscioarele din Ilfov”. Scurt, dar bine simţit şi cu înţelepciune zise cuvinte. Iată acum şi amănuntele privitoare la tulburările din urmă:

*

Buzău. Prefectul cel nou, dl C. Iarca, a comunicat ministerului de interne următoarele: Un număr de peste 1.000 de ţărani, din comunele Zilişteanca, Zarneşti, Mărăcineni, Fundeni şi Scurteşti, au voit să intre în oraş. Autorităţile au voit să-i oprească şi le-au făcut somaţiile legale. Ţăranii au refuzat însă să se oprească. Unul, sub motiv că voieşte să parlamenteze, a căutat să atace pe căpitanul Munteanu, din infanterie. Atunci, s-a făcut uz de arme şi au căzut 9 morţi şi 8 răniţi.

*

Ni se aduc ştiri că s-ar fi săvârşit devastări la conacurile dlor Mihail Antonescu şi ale altora. Se spune, de asemenea, că s-au făcut devastări în Cernăteşti, la arendaşul Spiru Peclaride, în comuna Aldeni, la Gogu Stănescu, la Băeşti, la Ioan Rîpeanu, apoi devastările s-au continuat pe Valea Stanicului, până la Niculeşti, la arendaşul Sterie Stănescu. Nu cunosc pagubele ce au fost cauzate, căci comunicaţia telefonică e întreruptă, firele sunt distruse de răsculaţi. Azi, marţi, pleacă în aceea parte un escadrom de călăraşi. Se semnalează mişcări în Cândeşti. Au trimis, acolo, soldaţii călări ai unui divizion de artilerie. S-a făcut instrucţia celor petrecute, luni, şi s-a permis înmormântarea cadavrelor. În restul judeţului, e linişte.

*

Dolj. Craiova, 13/26 martie. Asasinarea unui arendaş. Ţăranii de pe moşia Palilula s-au răsculat şi dânşii şi s-au dus la curte, unde, găsind pe arendaşul Sima Boșcovici, l-au omorît cu lovitori de topor şi cu bâte. Bietul Boșcovici fusese rugat, cu lacrimi, de soţia sa să nu plece, din Craiova, pe moşie. El voia însă să scape de devastare ceva din avutul său.

*

Incendii. Ţăranii de pe moşia Todarii-Palilula au dat foc tuturor pătulelor ce aparţineau văduvei Al. Viişoreanu şi moştenitorilor Iancu Dobrescu.

*

Slatina. Relaţie oficială. Directorul prefecturii comunică ministerului de interne: Dl prefect Manu, sosind, ieri, în comuna Crâmpoaia, a găsit pe ţărani devastând; a încercat să-i liniştească, dar a fost lovit la cap şi pe corp şi abia a putut scăpa cu fuga. Rănit grav, a plecat spre reşedinţă. Procurorul, însoţit de două companii de soldaţi, a plecat spre Şerbăneştii de Jos, unde de asemenea e răscoală.

Prefectul Manu telegrafiază din Slatina: Sosii la reşedinţă, rănit grav, de la Crâmpoaia. La Şerbăneştii de Jos, am găsit pe ţărani agitându-se, dar am reuşit să-i liniştesc. La Crâmpoaia, erau 200 locuitori în ferbere. Ei au început devastările. Voind să-i liniştesc, am primit şase lovituri de ciomag la cap şi pe corp. După plecarea mea, şi locuitorii din Şerbăneştii de Jos s-au răsculat.

*

Slatina. Relaţie oficială. La Şerbăneşti şi Crâmpoaia, e răscoală generală. La Şerbăneşti, s-a dat foc la magazii, pătule, care, mobile şi trăsuri, averea dlui Paulopulo. Din Timpeni se anunţă că răsculaţii din Crâmpoaia au omorât pe proprietarul Râmniceanu, unchiul doctorului Leonte, arucându-1 apoi în apa Vedei. Mulţi proprietari şi arendaşi au fugit din oraş şi judeţ la Caracal, de teama de a nu li se pune foc. În gară, sunt depozitate 300 vagoane cu grâu. S-a format, din trupe, o garda de centură, care face pază în jurul Slatinii. Şeful gării a cerut parchetului să-i trimită un batalion în ajutor, temându-se că, peste noapte, gara va fi incendiată. Trupele fiind insuficiente, s-au cerut ajutoare de cavalerie şi artilerie din Craiova.

*

Galaţi, 13 martie (stil nou – n. n.). La orele 2 p. m., au pornit grave tulburări la Folteşti, moşia dlui Verona. Dl prefect I. C. Atanasiu a plecat la faţa locului.

*

Brăila. În oraş e linişte deplină. 400 de săteni din comuna Viziru sunt strânşi în bufetul gradinii de la monument şi autorităţile ascultă cererile lor.

*

Turnu-Măgurele. Nici o devastare, nici o turburare n-a avut loc aci. Un mare număr de cetăţeni s-au înrolat în regimentul de roşiori şi apără oraşul. Astfel, s-au putut respinge câteva încercări de năvălire în oraş.

*

Târgu-Vestea. În jurul oraşului e mare ferbere şi răscoală; armata dă lupte cu răzvrătiţii (Tribuna, Anul XI, nr. 61, vineri 16/29 martie 1907, pp. 3, 4).


1907: Răscoalele ţărăneşti din România

Maria şi Carol, moştenitorii regali

Maria şi Carol, moştenitorii regali

*

În părţile din Moldova, răscoalele s-au potolit în cele mai multe părţi. În Muntenia, însă, mai ales în părţile dinspre Dunăre, s-au produs grave devastări, ciocniri între săteni şi oştire, aşa că au căzut, şi dintr-o parte, şi din alta, numeroase victime. Iată amănuntele ce primim în această privinţă:

*

Ilfov. Se dă ca pozitivă ştirea că ţăranii revoltaţi din Teleorman şi Vlaşca, înaintând, au pătruns în județul Ilfov, înaintând asupra Bucureştilor. Măsurile de pază au fost luate însă în aşa fel de dl general Crăinicianu, încât nimeni nu poate trece de linia forturilor. Banda de devastatori, cercând a înainta, le-a ieşit înainte armata, somându-i să se retragă. Acestea se petreceau pe la Bragadiru. Ţăranii opunându-se, armata a tras mai multe salve cu cartuşe de război. Dintre ţărani, au căzut 400 de morţi şi răniţi. Văzând că nu este de glumit, ceilalţi au luat-o la fugă, fiind urmăriţi da cavalerie.

*

Vlaşca. Duminică, noaptea, la orele 2,40, a sosit în Giurgiu Regimentul 6 Mihai Viteazul, sub comanda dlui maior Băbeanu. S-a dispus ca, în timpul nopţii, pe lângă armata de la barierele oraşului, să patruleze, cu schimbul, câte 6 patrule în interior, de la 6 seara, la 12 noaptea, şi de la 12, până dimineaţa. Locuitorii Giurgiului, nemulţumiţi cu atât, au format o gardă civică, spre a-şi apăra eventual propriul lor avut. Prefectul a dat, tuturor care s-au oferit, puşti sistem „Martini” şi câte 40 cartuşe. După ce au făcut mici exerciţii, în faţa cetăţenilor entuziasmaţi, ostaşii gărzii improvizate s-au retras pe la casele lor. În judeţ calamitatea devastărilor a ajuns la punctul culminant.

 

Din Giurgiu se trimisese spre Drăgăneşti o companie de infanterie, sub comanda dlui căpitan Mareş, deoarece se vestise de agitaţiuni în acea comună . Pe când era în marş, compania primeşte veordin ca un pluton să pornească, în toată graba, la Stăneşti, de unde se semnalase o mare agitaţie. Imediat, dl Mareş şi locotenentul Niţulescu, cu 60 soldaţi, au luat drumul Stăneştilor şi se adăpostiră în curtea proprietăţei dlui Ion Lahovary, deorece locuitorii satului refuzaseră să-i încartireze. lipsă Când se făcu ziuă, un grup de aproape 2.000 de ţărani veniră la curtea proprietăţei, cu gând să o devasteze. Căpitanul Mareş ieşi înaintea lor cu gândul să-i liniştească, însă ţăranii vociferau că vor dreptul lor. Atunci, căpitanul ordonă să se tragă. Se încinse o luptă groaznică, în care numărul mic al soldaţilor fu copleşit de cei 2.000 de răzvrătiţi.

*

Plutonul şi conducătorii lui au dat dovadă de un eroism fără seamăn. După primele salve, căzură peste vreo sută de ţărani, morţi şi răniţi. Răsculaţii nu se intimidară însă şi tăbărâră, cu bâte şi furcoaie, asupra soldaţilor, care fură nevoiţi să se retragă, iar victorioşii se repeziră asupra căpitanului Mareş şi locotenentului Niţulescu, care o luară la fugă, spre a scăpa de urgia ţăranilor. Amândoi fură ajunşi din urmă. Ţăranii se aruncară întâi asupra locotenentului Niţulescu, care, împiedicându-se de sabie, căzuse jos, şi-l mutilară oribil cu furci şi topoare. Căpitanul Mareş fu rănit mortal, asemenea şi caporalul Mihail Aristide. În timp ce se transportau spre Giurgiu, într-o trăsură de ambulanţă, corpul inanimat şi mutilat al locototenentului Niţulescu, căpitanul Mareş şi caporalul Aristide grav răniţi, fură întâmpinaţi de o companie din Regimentul 6 Mihai Viteazul, care sosea, în goană, spre a da ajutor plutonului din Stăneşti.

*

Soldaţii, îndârjiţi la vederea cadavrului superiorului, imediat ce ajunseră la Stăneşti angajară o luptă crâncenă cu răsculaţii, care rămăseseră stăpâni şi devastau curtea. S-au tras salve, care au culcat la pământ aproape 200 ţărani şi numai după aceasta răsculaţii se împrăştiară, fugind din faţa armatei. Au mai fost devastate, în judeţ, curtea dlui Alexandru Marghiloman, din Putinei, la care au participat să­tenii din comuna Arsaki, Carcaleţi, Gogoşari şi Petriş. Aceştia s-au îndreptat, apoi, spre Giurgiu, înaintea lor au fost expediate 4 companii, sub comanda dlui maior Orăşanu, care se vor uni cu soldaţii din Stăneşti.

*

Teleorman. Devastările continuă, cu mare sălbăticie, în tot judeţul. Peste tot se distruge şi se dă foc. Azi s-a mai dat foc proprietăţilor din comunele Furculeşti, Nenciuleşti, Bogdana. Putineni, Dracea și Ologi. Asemenea, au fost devastate şi incendiate moşiile Zimnicelele şi Puteniu, proprietatea Societății de Asigurare „Generala”. S-a trimis o companie de infanterie la moşia Salcea, proprietatea A. S. R. Principelui Ferdinand, unde ţăranii s-au revoltat. Dl D. Iarca, noul prefect de Teleorman, care se află la moşia dumisale, e blocat de ţărani. Domnia sa a avizat telegrafic prefectura, cerând ajutoare.

*

Dolj. Agitaţia în judeţ este foarte mare. E mare temere de devastări pe domeniul Segarcea, asupra căruia au pornit grupuri de ţărani. Regimentul 26 din Craiova a fost trimis, în grabă, pentru apărarea domeniului. În Podari, răzvrătiţii au dat foc curţilor boiereşti. Proprietarii au fugit la Craiova. A mai fost prefăcut în cenuşă conacul moşiei Livezi, al dlui Filipescu-Drăgăşani, la o depărtare de 4 km de Craiova.

*

Ştirile de mai sus nu sunt însă controlate, ci luate din auzite, şi se ştie: la asemeni ocaziuni, întotdeauna se exagerează. Moartea locotenentului Niţulescu este însă fapt împlinit, după cum spun şi ştirile oficioase, căpitanul Mareş a fost grav rănit. De asemeni, au fost omorâţi arendaşii Ștefan Ștefănescu, la Moţăţei, şi alt arendaş, la Podurile-Greaca. La încheierea ziarului, noaptea târziu, ni s-a transmis următoarea telegramă: „Bucureşti, 27 martie (stil vechi n. n.). Din părţile nordice ale Moldovei sosesc ştiri bune: acolo răscoala s-a potolit. De ieri, răscoalele nu s-au mai întins”. Ştirile semioficioase spun că, în ce priveşte coloritul şi amănuntele, precum şi numărul victimelor, ştirile date au fost foarte exagerate. Miliţia a reuşit să împiedice devastarea la domeniul regal din Cojeni (Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15/28 martie 1907, p. 3).


1907: Manifestul guvernului României

Carol I de Satmary CLA 1909 p 231

*

După cum am anunţat, noul guvern al României a dat un manifest, prin care arată reformele pe care le va pune în aplicare, pentru satisfacerea ţărănimii răsculate. Acest manifest este lansat în numele M. S. Regelui şi a fost publicat în „Monitorul Oficial”, apărut marţi, 13/26 martie 1907. Iată textul acelui manifest, pe care îl reproducem în întregime aci:

*

În numele M. S. Regelui.

*

Chemaţi la guvern, în împrejurările cele mai grele, cerem concursul călduros şi patriotic al tuturor, pentru restabilirea liniştii, siguranţei şi păcii obşteşti. Spre a îndestula cereri drepte şi legitime, M. S. Regele a încuviinţat a se lua de îndată urmă­ toarele măsuri:

*

Să se desfiinţeze taxa de 5 lei a legii pentru asigurarea în contra lipsei de porumb, provenită din secetă.

Să se desfiinţeze cu totul taxa Statului pe decalitru de vin, percepându-se numai aceea pentru fondul comunal.

*

Pentru perceperea impozitului funciar asupra proprietăţii mici ţărăneşti, venitul pământului să fie socotit întocmai ca acel al proprietarilor mari.

Proprietăţile Statului, precum şi ale aşezămintelor publice de binefacere şi de cultură naţională, să fie căutate în regie sau arendate de-a dreptul la ţărani.

*

Să ia măsurile cele mai temeinice pentru a întări băncile populare, ca ele să poată ajuta pe ţărani în arendări de moşii.

Măsurarea dreaptă a pământurilor date în învoieli şi răfuirea cinstită a socotelilor agricole vor fi supravegheate, pedepsindu-se cu cea mai mare asprime măsurile şi răfuielile false.

*

Se va pregăti o lege pentru uşurarea învoielilor agricole.

Pământurile de cultură, date în bani, se vor plăti în bani. Învoielile de munci agricole vor arătă felul şi câtimea acestor munci, iar plăţile se vor răfui după preţurile obişnuite din timpul când munca se face.

*

Munca agricolă, cu care se îndatorează un cap de familie, nu va întrece puterea acesteia. Pentru banii daţi, înainte pe muncă, sau pentru rămăşiţe de munci plătite nu se va lua dobândă mai mare de 10 la sută pe an; dobânda nu se va schimba într-o reducere a preţurilor învoielilor.

Nu se va îngădui ca, la învoielile agricole, să se pună sarcini „pe nume”, ci sarcinile vor trebui totdeauna să fie proporţionate cu numărul de pogoane date fiecărui locuitor în învoială.

*

Pe moşiile arendate, ţăranii vor plăti pământurile închiriate lor cu un spor de cel mult o treime peste valoarea acestor locuri, după contractul de arendare. Se va pregăti o lege pentru ca nici un arendaş sau tovărăşie de arendaşi să nu poată ţine în arendă mai mult de două moşii, cuprinzând împreună o întindere de 4.000 hectare, fie arendarea directă sau indirectă, sub orice formă ar fi, fie prin rude, slujbaşi sau persoane interpuse.

Se va pregăti o lege prin care se înfiinţează deregătorii administrative, care să reguleze şi să garanteze aplicarea legilor şi regulamentelor privitoare la învoielile agricole.

*

Se va pregăti o lege pentru înfiinţarea Casei Rurale, spre a înlesni ţăranilor luarea în arendă şi cumpărarea de proprietăţi.

Acestea sunt dorinţele M. S. Regelui şi ale guvernului său.

*

În aceste zile de grea suferinţă obştească, rugăm pe toţi românii, de orice treaptă şi condiţiune socială, să dea guvernului tot ajutorul ce este în putinţa lor pentru readucerea liniştii şi bunei rânduieli întemeiate pe dreptate. Trebuie să întrăm în noul an agricol cu încredere în viitor şi cu muncă paşnică şi spornică.

Neorânduelile nu pot trage după sine decât foamete şi sărăcie. Guvernul îşi va da toate silinţele pentru ca legile să fie aplicate cu sfinţenie şi pentru ca nedreptatea şi apăsarea să fie înlăturate, dar guvernul este totodată hotărât a înfrâna cu energie neorânduelile şi a pedepsi cu asprime pe cei care ar căuta să se folosească de prădăciuni.

*

Bucureşti, în 12 martie 1907.

*

D. A. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, ministru de externe şi ad interim la război.

Spiru Haret, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice.

Ioan I. C. Brătianu, ministrul de interne.

Emil Costinescu, ministrul de finanţe.

Anton Carp, ministrul agriculturii, comerțului, domeniilor şi industriei.

Torna Stelian, ministrul justiţiei.

Vasile O. Mortzun, ministrul lucrărilor publice

*

(Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15/28 martie 1907, pp. 1, 2).


1907: Răscoalele ţărăneşti din România

Satmary Oltean 1869 CLA 1909 p 116

*

Nici ştirile de azi nu sunt mai bune decât cele de ieri. Este adevărat că, în unele locuri, ţăranii s-au liniştit, în alte părţi, însă, şi anume în judeţe din Muntenia, s-au produs tulburări grave. Iată ştirile mai noi, date după judeţ.

*

Iaşi. Dl general Tell, comandantul suprem al trupelor, a trimis o circulară tuturor comandanţilor de trupe, prin care le face cunoscut că trupele nu vor mai trage în aer, ci cu cartuşe de război, după ce se vor face somaţiile legale. În orice caz, trupa nu are voie să părăsească locul ocupat.

*

S-a semnalat o vie agitaţie pe moşia Poeni, a M. S. Regelui. S-a trimis acolo o companie din Regimentul 25 infanterie.

*

La Ţibana s-a produs o ciocnire, între sătenii răsculaţi şi populaţie, care s-a apărat cu revolverele. Un ţăran a fost rănit. La Poiana Cârnului, au fost deasemenea revolte. S-au trimis trupe.

*

Roman. Sâmbătă, au avut loc grave dezordini în întreg judeţul. Ţăranii răsculaţi, în furia lor, nu mai cunosc nici o margine. În Băceşti, ţăranii s-au dat la adevărate devastări. Armata a intervenit şi s-a produs o groaznică încăierare. Din partea ţăranilor, au căzut doi morţi şi 2 răniţi. Doi soldaţi, din Regimentul 7 Prahova, au fost împuşcaţi de ţărani. Majorul Gorsky, care era călare, a fost înconjurat de ţărani, care voiau să-l dea jos de pe cal. El le-a făcut trei somaţiuni, după care s-a apărat, trăgând focuri de revolver. El a omorît un ţăran şi a rănit pe alţi doi. Cu mare greutate, el a putut fugi.

*

Ţăranii răsculaţi au dat foc la comunele Dulceşti şi Trifeşti, care n-au voit să se unească cu răsculaţii. S-au cerut ajutoare militare.

*

Vaslui. În oraş a fost, azi, linişte, graţie măsurilor militare. În comuna Pungeşti, a fost o gravă încăierare cu armata. Răsculaţii au devastat casele locuitorilor. Armata a intervenit, împuşcând pe ţărani. Au fost 5 morţi şi 20 răniţi.

*

La Roşieşti, a fost devastată proprietatea dlui Ioan Negri. La Ivăveşti (Ivești?), au fost deasemenea devastări. S-a devastat casa arendaşului Caner.

*

Fălciu. Răscoala s-a întins şi în judeţul nostru. Azi, vreo 300 de ţărani din Tătăreni au încercat să năvălească în Huşi, prin bariera gării. Ei au fost însă respinşi de armată, care, după somaţiile legale, a tras foc. Au căzut morţi 2 ţărani şi 4 sunt răniţi. Azi, a sosit, aci, un batalion din Regimentul 4 Argeş şi se aşteaptă sosirea Regimentului 1 Dolj.

*

Tutova. La Plopana, au avut loc devastări. Sătenii din Valea Hogei şi Lipova (Vaslui) şi din Vladaia-Tutova au năvălit în acea comună, devastând-o. Intervenind armata, ei s-au potolit.

*

Tecuci. În oraş a fost linişte. Din judeţ, însă, vin ştiri grave. Aproape toţi ţăranii din judeţ s-au revoltat. În satele Ungureni, Ţigăneşti şi Negrileşti, ei au cerut arendaşului să le dea pământ cu 25 lei falcea. Localitatea Stadion şi doi soldaţi ce se aflau acolo de-abia au scăpat cu viaţă. În Berheci, ţăranii au asediat fabrica de coniac Navillo, trăgând focuri asupra soldaţilor. Soldaţii, sub comanda locotenentului Damienescu, au tras de asemenea. Sunt mai mulţi morţi şi răniţi. Ia Iveşti, Furceni, Movileşti şi Cosmeşti, ţăranii au devastat totul. La Drăguşin, ţăranii au dat foc vilei dlui Nicu Cincu. La Vameş, au incendiat casa arendaşului Vasmagides şi curtea de pe moşia domnului colonel Şerbănescu. S-au semnalat răscoale în comunele Poiana, Ţapu şi Umbrăşeşti. S-au trimis trupe numeroase în judeţ, sub comanda dlui general Avramescu.

*

Covurlui. În Galaţi, s-au produs, azi, mari dezordini. Un număr de 300 ţărani, din Lazoeni şi Vadul Mugurului, au pătruns, pe la orele 4 p. m., în oraş şi au reuşit să vină până la palatul administrativ. Faţă de această invazie, s-au luat măsuri ca răsculaţii să nu mai înainteze. Pe lângă răsculaţi, s-a adunat un mare număr de mahalagii, care îndemnau pe ţărani să înainteze. Dl Gr. Ciuntu, prefectul judeţului, i-a sfătuit să plece, deoarece nu poate vorbi cu toţi şi să trimeată o delegaţie. Pe jumătate convinşi, ei au plecat; pe drum, însă, s-au întâlnit cu o ceată de mahalagii, care i-au înapoiat iar la palatul administrativ. Aci, ei au fost întâmpinaţi de prefectul Ciuntu, colonelul Deşliu şi procurorul Danielopol, precum şi de un escadron de roşiori. Ţăranii, refuzând să se retragă, procurorul Danielopol a făcut somaţiile legale şi armata a tras. La prima salvă, au căzut 12 morţi şi foarte mulţi răniţi. Dintre răniţi, au mai murit trei, până seara. Între cei morţi este şi Spiru Plăcintaru, achitat, cu o zi înainte, de Curtea cu juraţi pentru omorul sergentului-major de oraş Şerbu. A fost rănită şi o ţigancă, care taversa Strada Domnească, unde e palatul administrativ.

*

O altă ciocnire a avut loc în Piaţa Nouă. Răzvrăţiţii au fost respinşi de un escadron de roşiori. Semnalându-se dezordini şi în Badalău, s-au trimis acolo trupe de infanterie. Oraşul a fost ocupat milităreşte. Dl general Wartiade şi-a instalat cartierul la palatul administrativ, de unde dă ordine. Patrulele au circulat în tot timpul nopţii. Toate oficiile publice au fost ocupate milită­reşte. La Slobozia au avut loc, de asemenea, mari dezordini. S-a dat foc curţii arendaşului Juster.

*

Putna. În Focşani nu s-au produs dezordini. La Pădureni, ţăranii s-au răsculat şi au sechestrat pe inspectorul comunal Lagescu, care a fost însă scăpat de perceptorul Bulău. S-au trimis, din Mărăseşti, 20 de soldaţi. Arendaşul Nedelcu a sosit pentru a se înţelege cu ţăranii. Au avut loc devastări în comunele Boţârlan, Vultur, Călieni şi Plăineşti.

*

Râmnicu-Sărat. Ieri, au început şi aci devastările. Un număr considerabil de ţărani, pătrunzind în oraş, înarmaţi cu bâte, s-au atuncat asupra cafenelelor şi prăvăliilor mari din centru, mai ales pe Calea Victoriei, şi au distrus mobilierul, spărgând geamurile şi aruncând în stradă lucrurile. De aci, s-au îndreptat spre casa arendaşului Gh. Codreanu, hotărâţi a-l ucide. Nenorocitul arendaş, aflând la timp, o luă la fugă, spre primărie, urmărit cu îndârjire de miile de răsculaţi. O parte din ţărani au devastat curtea lui Codreanu, în timp ce ceilalţi înconjuraseră primăria, unde acesta reuşise să se refugieze şi vociferau îngrozitor, cerând să li se predea arendaşul. În acelaşi timp, ei începură a bombarda cu pietroaie localul primăriei şi înaintară, lovind cu ciomegile în cei cari le opunea rezistenţă. Multe persoane au fost rănite. Codreanu a primit câteva lovituri grave. De aci, încolo, furia răsvrătiţilor nu mai cunoscu margini. Au fost complet devastate cafeneaua Antonescu, casa Lupescu, de unde s-au furat bani şi bijuterii, casa Murgescu; a fost distrus templul evreesc. Devastatorii, îndreptându-se spre locuinţa dlui Costică Iorgulescu, deputat, servitorii aflători în casă, sub impresia pericolului ce-i ameninţa, au început a trage focuri de revolver contra şuvoiului, care invadase curtea. Fapt surprinzător, ţăranii s-au intimidat, pe loc, şi au părăsit curtea, fugind în alte direcţii, continuând opera lor de distrucţiune. Soldaţii Regimentului 9, care au opus rezistenţă la barieră, s-au văzut neputincioşi faţă de miile de ţărani. S-au tras focuri oarbe, la care răsculaţii au răspuns cu pietre. Sublocotenentul Coşereanu a fost lovit în cap, iar dânsul a rănit pe un ţăran cu un foc de revolver.

*

In judeţ au avut loc devastări în comunele Boţărlău, Vulturi, Căileni, Plăineşti. Aci se adunaseră ţăranii din Popeşti, Cârligele şi Urecheşti, reclamând împărţirea marelui domeniu Plăineşti. Curtea de pe moşia Caiafa, proprietatea dlui Rosetti Bălănescu, a fost oribil devastată, cauzându-se pagube de peste 200.000 lei. Au mai fost devastaţi arendaşii Friedmann şi Mendel. S-a trimis, spre Râmnicu-Sărat, Regimentul 21 Ilfov, a cărui sosire e aşteptată de orăşenii terorizaţi.

*

Buzău. S-au produs, azi, mari devastări în oraşul nostru. Un număr de ţărani, la care s-au asociat mulţi mahalagii, au pornit pe str. Dobrogei şi pe str. Târgului, unde au devastat totul. De asemenea, au fost devastate templul şi şcoala izraelită. Numai cu mare greutate armata a putut împrăştia pe răsvrătiţi. Panica în oraş este mare.

*

Dolj. În judeţ se anunţă mari dezordini. În Valea Standului, ţăranii s-au răsculat şi au omorât pe proprietarul Virgiliu Târnoveanu, după ce au dărîmat şi devastat totul. La Orez şi Poenari, ţăranii s-au răsculat de asemenea. S-au trimis, acolo, două companii din Regimentul 26 Rovine.

*

Teleorman. Pe ziua de ieri, în judeţul nostru răscoala a avut un caracter foarte acut. Pe moşia Nanov, proprietarul Atanasiu a fost crunt bătut, iar conacul ars şi devastat. La Ţigăneşti, a fost omorât arendaşul Gabrielescu şi, tot acolo, rănit de moarte arendaşul Carpeneanu. La Brânceni, a fost omorât grecul Conus, arendaş, iar locuinţa devastată şi incendiată. La Bragadiru, au fost omorâţi doi logofeţi de pe proprietatea dlui Dumba. La Peretu, sătenii au invadat pe moşie, căutând pe proprietarul ei, dl Sebăreanu. Negăsindu-l, răsculaţii au omorât 3 paznici, un servitor, bucătăreasa şi un logofăt.

*

Alte devastări. Între alte moşii devastate, cele care au suferit pagube mari sunt următoarele: la Zloteşti, au fost devastate conacurile moşiilor lui Năstase Zlotescu, Const. Zlotescu şi I. Plopeanu. La Udupe, moşia arendată dlui Eugeniu Laptew, ţăranii au alungat întreaga familie a administratorului Beson. De asemenea, s-au produs devastări pe moşiile Şoimu, a dlui Gh. Gr. Cantacuzino, Cervenia, proprietatea aşezămintelor Brâncoveneşti, Nichita, proprietatea dlui P. Protopopescu, deputat. La Butculeşti, proprietatea dlui N. N. Butculescu, ţăranii au devastat totul. De asemenea, au devastat şi moşia Tătăreştii, proprietatea dlui St. Ballu. La Săliştea-Gumeşti, proprietatea dnei Maria Manu, au devastat într-un mod sălbatic întreaga moşie.

*

Teleorman. Ţăranii din cătuna Măgurele au invadat, astăzi, dimineaţă, în Turnu Măgurele. Ei erau în număr de 400. Dl maior Ciurea şi comisarul Enăchescu i-a somat să se retragă. Ţăranii deveniră, atunci, dârji şi, când se aflară în apropiere de primărie, au rupt cordoane de soldaţi. Trupa a tras, atunci, cu cartuşe de război. 3 ţărani au căzut morţi şi alţi 6 grav răniţi. În urma acestora, ţăranii s-au retras. Trupele au ocupat cătunul Măgurele. S-au făcut 30 arestări. Asupra sătenilor arestaţi s-au găsit un fel de bombe, care fac explozie şi incendiează totul (Tribuna, Anul XI, nr. 59, miercuri 14/27 martie 1907, pp. 2-4).


1907: Răscoala se întinde

Satmary Ciobani CLA 1909 p 139

*

Ştirile ce primim despre revoltele ţărăneşti din partea de nord a Moldovei sunt tot mai grave. Revolta se întinde şi ia caracter din ce în ce mai sângeros. Trupele trimise la faţa locului sunt insuficiente. Mai gravă ni se pare următoarea ştire, dată de „Voinţa Natională”:

*

„În momentul de a încheia ziarul, ni se comunică, de la Senat, zvonul că soldaţii de la barierile oraşului Vaslui, la apropierea sătenilor, au desfăcut cordoanele şi au pus armele jos. Cât trebue să fie de primejdioasă situaţia, se poate vedea din faptul că s-a dat ordin ca şi Corpul I de Armată, cu reşedinţa la Craiova, să concentreze toţi concediaţii şi rezerviştii.

Iată amănunte despre ultimele devastări:

*

Iaşi. Oraşul Iaşi se află în cea mai mare agitaţie. Ultimele evenimente, petrecute la Vaslui, Burdujeni şi Buhuşi, au mărit şi mai mult panica poporaţiei izraelite de aci. Afară de aceasta, veştile cele mai alarmante, care se răspândesc la fiece moment, deşi imposibile şi lipsite de orice adevăr, totuşi sunt crezute de masele poporaţiei izraelite, astfel că măresc şi mai mult panica, producând o şi mai mare zăpăceală. În momentul acesta, sunt 4.000 de evrei, fugiţi din Podul-Iloaiei, Burdujeni, Bivolari, Vaslui, Podoleni şi celelalte oraşe devastate. Rezerviştii sosesc mereu cu sutele. Ei sunt îmbrăcaţi milităreşte. Nu s-au văzut, în Iaşi, o mai mare concentrare de forţe militare, ceea ce dă Iaşului o înfăţişare cu totul deosebită. Toate barierele oraşului sunt păzite de trupe. Există, însă, teama că ţăranii de prin comunele învecinate, în special din Copou, aceia din dreptul Păcurarilor, precum şi ţăranii de pe malul Prutului vor încerca să pătrundă în oraş.

*

În Buhuşi, începutul răscoalei s-a făcut prin nişte neorândueli, produse de locuitorii din târg, cari au spart geamurile de la casa arendaşului de păduri Michel Leibu. Locuitorii satelor din jurul Buhuşilor au năvălit în oraş, dedându-se la devastări. Armata sosită a făcut să se mai potolească puţin spiritele. Alaltăieri, pe la prânz, după ştirile „Universului”, locuitorii din Costişa au năvălit în oraş şi devastările s-au început cu mai mare furie. Locotenentul Stănescu a fost lovit în cap destul de grav. Pe de altă parte, Şmil şi Alter Iusther au fost groaznic maltrataţi şi, puşi pe targă, au fost duşi la spital. Populaţia ovreiască, înspăimântată, s-a ascuns prin pivniţe. Cu noi ajutoare de trupe şi cu ceva parlamentări, s-a putut restabili liniştea. După o ştire de ieri, târgul Buhuşi a fost complet devastat şi, în cele din urmă, răsculaţii au dat foc târgului. Locuitorii din Păstrăveni s-au răsculat şi ei.

*

Burdujeni. Târgul este complet distrus; n-a rămas nici o casă sau magazie nedevastate. Mai toţi evreii de acolo au fugit la Suceava. Un evreu, numit Sloim Marian Leib, negustor, a fost ucis. Ministrul de externe a fost înştiinţat că ţăranii din Bucovina sunt foarte agitaţi şi par a avea intenţia de a trece graniţa, pentru a veni în ajutorul ţăranilor; din această cauză, s-a dat ordin de concentrare a trupelor din Bucovina.

*

Iveşti. În comuna Iveşti, proprietatea dlui Constantin Mille, ţăranii s-au revoltat contra arendaşului Osias Roeder, cerând pământ pe preţul de 25 lei falcea. Arendaşul moşiei se afla la Bârlad. Răzvrătiţii au promis autorităţilor că vor aştepta, cu cererea lor, până duminică, la sosirea arendaşului. Aflu, însă, că, astă-noapte, s-a dat foc curţii moşiei.

*

Vaslui. Ieri, au sosit în oraş ţăranii din mai multe sate. Armata patrula pe străzi şi şefii autorităţilor au rugat pe săteni a se împrăştia şi a şi face reclamaţie în scris de dorinţele şi nevoile lor. Însă ţăranii sau îndârjit şi, în faţa palatului administrativ, au spart cordoanele de soldaţi. Ei au fost somaţi legal, dar au răspuns cu lovituri de ciomege. Atunci, s-au tras focuri oarbe, însă gradaţii, văzându-se loviţi cu ciomegile, au uzat de gloanţe. Au căzut 11 răniţi. Ţăranii au rănit mortal pe maiorul Colariu şi pe soldatul Curariu.

*

„Patriotul” afirmă că, la Botoşani, numărul morţilor e de 8 şi al răniţilor de peste 80.  „Ţara” descrie pe larg scenele de teroare, întâmplate la Vaslui. Ţăranii, vrând să ocupe şi să devasteze palatul administrativ, batalionul de vânători, sub comanda maiorului Colariu, a încercat să-i împiedice. S-au făcut somaţiile legale, s-a tras o salvă de focuri în aer, iar ţăranii erau îndârjiţi la culme. Atunci, s-a comandat foc. Soldaţii însă au refuzat să tragă. O parte din soldaţi, văzând pe ofiţerii lor în pericol de a fi sfâşiaţi, au tras în carne vie. Ţăranii au răspuns şi ei, cum au putut, cu pietre, cu bâte, ba unii au smuls câteva puşti de la soldaţi şi au tras. Aproape o oră a durat această luptă. Au rămas pe loc 14 morţi şi peste 60 răniţi. De asemeni, sunt şi alţi trei ofiţeri răniţi. Maiorul Colariu a fost grav rănit şi transportat în casele dlui Neron Lupaşcu, unde se află sub îngrijirile dlui dr. Bastaki. O parte din răsculaţi a năvălit asupra oficiului telegrafo-poştal, pe care l-au devastat, tăind firele telegrafice şi telefonice.

*

Învăţătorii şi institutorii din judeţul Iaşi, Dorohoi au fost convocaţi în capitalele judeţelor, unde li se vor ţine conferinţe, de către inspectorii învăţământului, asupra mişcărilor agrare şi asupra rolului învăţătorilor în aceste mişcări.

*

Ultimele ştiri, publicate de „Ţara”, spun că au avut loc noi devastări la Buhuşi, dar trupele au reuşit să respingă pe răsculaţi şi că revolta s-a întins aproape în întreg judeţul Botoşani. Trupele care se află, acum, acolo, sunt insuficiente. Prefectul a cerut azi să se trimită din Bucureşti noi trupe. Din judeţ sosesc din ce în ce ştiri mai neliniştitoare.

*

„Dimineaţa” află că, la Blăgeşti, judeţul Bacău, a fost o mare încăierare. Armata, fiind atacată, a tras focuri. Sunt 14 morţi (Tribuna, Anul XI, nr. 56, sâmbătă 10-23 martie 1907, p. 4).


Pagina 2 din 512345