auzi cum cântă zicălaşii?
*
deja mă socoteam învins
de timpul fulguit din slavă
când lăutarii s-au desprins
dintr-o legendă scandinavă
şi-au poposit într-o frântură
a unei clipe în declin
ca să întoarcă în natură
ceva din propriul meu destin
*
şi-am fost de parcă n-aş mai fi
înlănţuit în lanţuri grele,
ci-n aripa ninsorii şi
simţeam şi aripele mele
cum dau în mugur sănătos
sub coaja sufletului sfântă,
iar sufletul fu curios
să mă întrebe cine cântă,
*
iar eu, la rândul meu pătruns
şi-ncetinindu-mi parcă paşii,
doar peste umăr mi-am răspuns:
auzi cum cântă zicălaşii?