Vasile Bumbac: Imnul Crucii / The Cross Anthem

07.02.1837, Costâna – 27.02.1918, Suceava

Deşi a scris numeroase poezioare („Imnul Crucii”, „La Basarabia“, „Partea şi norocul meu“, „Portretul iubitei“, „Anacreon şi femeile“, „Cântec“ etc., toate publicate în „Aurora Română”), ba chiar şi o epopee, „Dragoşiada“, cu titlu final „Descălecarea lui Dragoş în Moldova“, precum şi o sumedenie de versificări ale poveştilor şi tradiţiilor populare, meritul mare al lui Vasile Bumbac stă în traduceri din Schiller („Contele de Habsburg“), Horaţiu („Oda a 4“-a), Homer („Iliada”) etc.

Imnul Crucii

Domnul însuşi crucea pe-al său braţ o duse

Şi pe cruce Domnul fost-a răstignit;

De pe cruce Domnul în mormânt se puse

Şi prin însuşi Domnul crucea s-a mărit.

Din mormânt cu fală Domnul Crist învie,

Cu puterea crucii tartarul zdrobind,

Păgânismul cade cu-a sa-mpărăţie,

Crucea biruieşte, cerul deschizând

Şi la ceruri Domnul falnic se ridică,

Crucea este Domnu-n cer şi pe pământ;

Şi creştinii, astăzi, într-un glas răspică:

Înviat-a Domnul, Dumnezeu cel sfânt.

The Cross Anthem

By the Lord Himself in pain the cross was carried.

On the cross the Lord was cruelly hanged and nailed;

From the cross the Lord into the earth was buried.

Due to Him the cross was triumphant and hailed.

From the grave in glory Christ, the Lord, is coming,

Crushing the whole Tartar with the cross’s power,

The pagan empire, with its splendour, ’s falling,

Open go the gates of Heaven at this hour!

Thus, the Lord’s to Heaven gloriously risen,

Let the cross be praised in Heaven and on earth!

Christians all together, overwhelming vision:

Risen’s God Almighty, for us a new birth!

Traducerea în limba engleză: Ioana Carp

Ilustraţia: Radu Bercea

Ciprian Porumbescu: Elegie / Elegy

02.10.1853, Şipotele Sucevei – 24.05.1883, Stupca

Compozitor inegalabil, dar şi un poet valoros, probat de textele: „Nocturna Bertha“ (1879), „Imn de urare“ (1880), „Resignation“ (1880), „Anacreon caută să bem“ (1880), „Bericică cristalină“ (1880), „Vechea gardă“ (1881), „Cîntecul Tricolorului“, „Inimă de Român“, „Hora“, „Nu-i viaţă mai plăcută“, „Fraţi la masa asta‘ntinsă“, „Să ciocnim“, „Dragoş vodă cel vestit“, „Pân‘ era cioroaica barză“, „Ţiganii se sfătuiră“, „Candidatul Linte“, „Cisla“ etc.

Elegie

Vântul serii încreţeşte aşa de uşor suprafaţa mării,

Soarele, în dogoare de aur şi purpură, se scufundă în ea.

Adierile sunt aşa de călduţe şi line,

Ele bat răcoros şi pleacă mai departe fără cel mai mic zgomot,

Numai rămurişul portocalilor

Freamătă atât de gingaş şi intim,

Atât de solemn şi plin de sfinţenie;

Odihnesc în linişte parcul şi marea,

Un pescăruş abia atinge, în zbor, valurile,

Desigur că el nu ştie ce-i durerea şi suferinţa.

Elegy

Nightly wind gently creasing the surface of the sea,

The sun is sinking in it, in gold and scarlet incandescence.

Breezes warm and so mild,

Blowing freshly and leaving without the slightest murmur,

The orange-trees’ branches only

Will keep soughing so sweetly and delicately,

So solemnly sacred;

The park and the sea are enjoying their peace,

A seagull’s scarcely touching the waves in his flight,

He is sure to ignore what pain is, and misery.

Traducerea în limba engleză: Ioana Carp

Ilustraţia: Radu Bercea