April, 2013 | Dragusanul.ro - Part 8

Vasile ŢINTILĂ

Vasile ŢINTILĂ

 

Tintila Vasile

1790 Tereblecea – 1840, Tereblecea

          Posedând „Mâna lui Damaschin – o artă de a alcătui calendar de confesie greco-neunită pentru toate timpurile”, cum se autocaracteriza într-un memoriu din 1823, Vasile Ţintilă, dascălul din Tereblecea, a alcătuit, în 1811, primul calendar românesc din Bucovina, „Calendar de casă“. Cele din anii următori (până în 1820) conţineau „învăţături pentru popor“ şi curiozităţi. În 1814, Ţintilă publica un insolit „Tabelarnic vecinic calendar pe o sută de ani, lucrat după „Mâna lui Damaschin“ de Vasile Schintilă“ (mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *).


Eugeniu HACMAN

Eugeniu HACMAN

 

Hacman

1793, Vaslăuţi – 31.03.1873, Viena

         Autorul „Dorinţe clerului” din 1860, prin care se respingea „ideea înfiinţării unei singure mitropolii peste toţi românii din împărăţie”, aşa cum propusese Andrei Şaguna, sub motiv că „noi, Bucovinenii, nu suntem cu toţii Români, ci o parte a religionarilor noştri sunt Ruteni”, Eugeniu Hacman, profesorul de română al lui Franz Josef, are meritul ctitoririi Catedralei din Cernăuţi (arhitect: Josef Hlavka) şi pe cel de a-l fi promovat, în 1871, pe Silvestru Morariu.


Vasile Cantemir

Vasile CANTEMIR

 

Cantemir Vasile

23.04.1794, Roşa – 1835, Cernăuţi

     Colaborator al lui Ion Budai-Deleanu, Vasile Cantemir, fiul unor mazili din Roşa, suburbie a Cernăuţilor, care va ajunge, în 1809, dragoman la agenţia austriacă din Iaşi, a scris, în perioada februarie 1826 – decembrie 1827, primul dicţionar românesc din Bucovina, intitulat „Deutsch-Moldauisch – Franzosisches Worterbuch“ şi „cuprinzând 11 tomuri şi 2004 „file“, deci peste 4000 pagini, dicţionar care se păstra în manuscris la biblioteca Facultăţii Teologice din Cernăuţi (Loghin). Mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *.


Daniel SCAVINSCHI

Daniel SCAVINSCHI

 

Scavinschi Daniel

1806, Cernăuţi – 1838, Iaşi

         Mărturisit cu simpatie de Eminescu („Epigonii“), de Negruzzi („Un poet necunoscut“), de Alecsandri (prefaţa la „Păcatele tinereţii“) şi de Ion I. Nistor (discursul la intrarea în Academia Română), Daniel Scavinschi, primul poet al Bucovinei a scris „drama „Democrit“, ode pentru deşteptarea Românilor, sonete pentru fericirea Moldovei şi panegrice la adresa boierilor găzduitori“ (Nistor), inclusiv la adresa Marelui Agă Sandu Sturdza Miclăuşanul, care, la 1823, îl lua cu sine la Iaşi, unde avea să şi moară (mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *).


Nicolai PICU

Nicolai PICU

 

Picu

1807, Suceava – 02.10.1864, Suceava

         Staroste al unui taraf, format din nai, două cobze, un violoncel şi şapte viori, care cânta, în fiecare vară, în anii de după 1850, la Lăpuşna, staţiune balneară care figurează în „Bucovina luminată” a lui Knapp (care i-a făcut portretul – vezi Illustrierte Bukowina: Aşezări), Nicolae Picu, fost component al tarafului lui Barbu Lăutaru, „cânta dansurile tuturor naţiunilor…  El se bucura, oriunde, de cea mai mare stimă, pe care o merita pe deplin, atât prin arta sa, cât şi prin purtare” (Leon cav. de Goian).


Pagina 8 din 49« Prima...678910...203040...Ultima »