Premiere - ioc, scandaluri berechet, la aşazisul Ansamblu Artistic "Ciprian Porumbescu" | Dragusanul.ro

Premiere – ioc, scandaluri berechet, la aşazisul Ansamblu Artistic „Ciprian Porumbescu”

 

Orchestra pentru nunţi, campanii electorale, imprimări private şi scandaluri

Orchestra pentru nunţi, campanii electorale, imprimări private şi scandaluri gârlă

 

Să tot fie mai bine de un deceniu, de când adunătura de instrumentişiti, de cântăcioşi şi de cântăcioase, pentru cântat la nunţi, la botezuri şi în campanii electorale, nu a mai avut o premieră. Statutul de „artist” la „Ciprian Porumbescu” reprezintă, pentru ei, doar o „cotă” a onorariilor pentru nunţi şi botezuri, nicidecum un ideal de împlinire, de marcare a vremii şi cu zestrea creaţiei lor. Nimic sfânt nu mai există pentru aceşti „artişti”, care falsifică folclorul în draci, într-o goană nebună după bani câştigaţi ieftin şi fără onoare. Prin urmare, scandalurile curg gârlă, iar vinovăţia, nu numai responsabilitatea, revine, în întregime, ultimelor două conduceri ale Consiliului Judeţean Suceava.

 

 

Responsabili de dezastrul culturii

Ioan Cătălin Nechiforr, unul dintre cei responsabili de dezastrul culturii sucevene

Ioan Cătălin Nechifor, unul dintre cei responsabili de dezastrul culturii sucevene

Gheorghe Flutur, unul dintre cei responsabili de dezastrul culturii sucevene

Gheorghe Flutur, unul dintre cei responsabili de dezastrul culturii sucevene

 

Deprofesionalizarea prăpăstioasă şi aburcată a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava, dar şi a culturii, în general, trebuie să şi-o asume, în egală măsură, şi Preşedintele Gheorghe Flutur, şi Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, deci doi oameni politici pe care care eu, ca slujitor al culturii, îi preţuiesc în mod deosebit.

 

 

Gheorghe Flutur, prost sfătuit şi având prea multă încredere în „credincioşii” (lui, nu ai lui Dumnezeu), oricât de incapabili erau aceştia, a gândit o „reformare” a sistemului judeţean al culturii, ocazie cu care îşi putea recompensa, cu funcţii, cântăcioşii din campania electorală. Prin urmare, a înfiinţat Centrul Cultural „Bucovina”, impunând, în funcţii de conducere, două personaje penibile, cântăcioşii Călin Brăteanu (angajare cu neamuri, acareturi şi cu apucătoarea greblă) şi Sorin Filip, Brăteanu mereu grăbit să le cânte prohodul „babelor bolşevice” (chiar şi pe deja legandara Sofia Vicoveanca o insulta, pe la colţuri, astfel) şi să-şi facă şi din Ansablul „Ciprian Porumbescu” o unealtă şi o treaptă de parvenire, iar Filip, disciplinat în prostie precum oaia de turmă, pe care dibaci o mai exploata ciobanul din Sfântu Ilie.

 

Emil Havriliuc, în coperta uneia dintre cărţile sale

Emil Havriliuc, în coperta uneia dintre cărţile sale

Sorin Filip şi Călin Brăteanu, precum oaia de turmă şi ciobanul din Sfântu Ilie

Sorin Filip şi Călin Brăteanu, precum oaia de turmă şi ciobanul din Sfântu Ilie

 

La sfatul „credincioşilor”, Gheorghe Flutur l-a „mazilit” pe Emil Havriliuc, singurul director al Ansamblului, care, datorită autorităţii intelectuale, artistice şi profesionale, putea ţine în mână adunătura instrumentalo-cântăcioasă, deşi, în ultimii ani, nici Emil nu mai izbutise vreo premieră sau vreun act cultural de excepţie. Cu atât mai surprinzătoare a fost, deci, îndepărtarea lui Emil, cu cât prietenia şi stima reciprocă, de decenii, dintre el şi Flutur au continuat să funcţioneze netulburate, Emil Havriliuc mutându-se, practic, în liniştea cărţilor pe care le avea de scris.

 

Laura Lavric, scandalagioaica lui Măruţă

Laura Lavric, scandalagioaica lui „măi Măruţă, măi, haida-dârda-dâr-dâr-da!”

"Ăsta e un beţiv. M-a lovit moral. Eu îi dau în judecată şi cer daune morale"

Petre Horvat, „ăsta e un beţiv. M-a lovit moral. Eu îi dau în judecată şi cer daune morale” (Laura Lavric)

 

Ioan Cătălin Nechifor împarte, cu Gheorghe Flutur, responsabilitatea dezastrului în sistemul judeţean al culturii, datorită păstrării în funcţii, pentru mult prea multă vreme, a „triadei” Horvat-Brăteanu-Filip, în ciuda numeroaselor scandaluri din sistem, foarte puţine cunoscute şi de presă, deci, implicit, şi de public, dar şi acestea denaturate în mod grosolan, datorită „surselor”.

 

 

Nocivă pentru Ansamblu, prin indisciplină şi prin aranjamente (cot la cot cu Herna Săndulean, care-l „mâna” pe Filip în turmă mai dihai decât cobanul din Sfântu Ilie), dar plătită gras („Să nu credeţi că veneam la ansamblu pentru salariul de 1.700 de lei. Pentru banii ăştia, cânt o jumătate de oră”), Lavric se haida-dârda-dârluia prin emisiunile de scandal ale televizuinilor, călcând totul în picioare (părerea ei!), inclusiv pe Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, „om care se află la conducerea judeţului  şi care dă cu bâta în artişti şi în tradiţia din Bucovina” (haida-de şi dâr-dâr-da!), inclusiv prestigiul de odinioară al Ansamblului, care, tot de prea multă vreme, nu mai este artistic, ci doar o jalnică făcătură, o impietate la adresa numelui lui Ciprian Porumbescu.

 

 

Bătălia pentru dominarea adunăturii orchestralo-cântăcioase

 

Margareta Clipa, mai mult victimă, decât agresor

Margareta Clipa, mai mult victimă, decât agresor

Herna Săndulean, soprană neprofesionistă, într-un foarte singur spectacol de amatori

Herna Săndulean, soprană neprofesionistă, într-un foarte singur spectacol de amatori

 

Herna Săndulean, fosta nevastă a lui Petre Horvat şi la fel de înhăruită neartistic, nu are un palmares de soprană profesionistă, nici unul de secretar muzical şi, cu atât mai puţin, de maestru coregraf, care să-şi bage elevii şpăguiţi – pardon, şcoliţi de ea, pe o scenă de spectacol, dar a fost eminenţa cenuşie a cuibului orchestralo-cântăcios de viespii, în ultimii ani.

 

 

În bătălia pentru dominarea adunăturii, Herna Săndulean, orchestratorul Răzvan Mitoceanu (care vânează postul de dirijor al uriaşului muzician, dar cu conştiinţă artistică de două parale, Viorel Leancă), şi două-trei maneliste tropotite focloros au format „tabăra reinstalării lui Sorin Filip”, cealaltă tabără fiind formată, de fapt, din indiferenţi.

 

Viorel Leancă, un muzician incredibil, dar un om aproape banal

Viorel Leancă, un muzician incredibil, dar un om aproape banal

 

Bătălia s-a dus şi se duce fără pic de minte şi de demnitate, titlurile din ziare şubrezind, involuntar, un prestigiu clădit, în decenii de trudă şi de dăruire, de Lucan, Sârbu, Havriliuc, Vicoveanca, Lungoci şi aşa mai departe, adică de „babele bolşevice” şi de „moşnegii bolşevici”, care îl sufocă pe ciobanul din Sfântu Ilie.

 

 

Viorel Varvaroi, Managerul Centrului Cultural "Bucovina", sigurul om care ar putea îndrepta, dacă nu-i va lipsi curajul, răul făcut de Flutur şi de Nechifor

Viorel Varvaroi, Managerul Centrului Cultural „Bucovina”, sigurul om care ar putea îndrepta, dacă nu îi va lipsi curajul, răul făcut de Flutur şi de Nechifor

Bătaie între artiste, de Zilele Sucevei” (Obiectiv de Suceava”) şi „Artiştii Ansamblului „Ciprian Porumbescu” au refuzat să cânte pe aceeaşi scenă cu Margareta Clipa” (Monitorul de Suceava) par să fie doar cele mai recente „premiere” ale adunăturii cântăcioase din sediul „Dom Polski”, iar şirul manifestărilor de acest fel se întrevede şi bogat, şi divers, cu motivaţii de chiul, sub direcţiunea lui Filip, cu Răzvan Mitoceanu dirijor, şi de parvenire, sub prestigiul tot mai diluat al Ansamblului.

 

Noua dorectoare a Ansamblului - nu i-am reţinut numele, pentru că nici nu şi l-a făcut

Noua directoare a Ansamblului – nu i-am reţinut numele, pentru că nici nu şi l-a făcut

 

Pentru adunătura din ştatele de plată (număr dublu de instrumentişti, faţă de necesar, mai mulţi şi decât într-o orchestră simfonică, doar ca să participe la nunţi prin rotaţie), statutul de angajat al Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava înseamnă prioritate la a cânta la nunţi şi onorarii pe măsura prestigiului Ansamblului.

 

 

Până ce doi-trei instrumentişti sau cântăcioşi/cântăcioase nu vor fi daţi afară din Ansamblu, pentru grave prejudicii aduse şi Ansamblului, şi culturii, în general, inclusiv prin absenţa premierelor, nimic nu se va schimba. Poate că ar trebui făcută o redimensionare a orchestrei (uriaşă, ca număr de angajaţi) şi o definire de strategie artistică, în care să figureze măcar două premiere pe an. Premiere, nu schimbarea titulaturii, sub care se interpretează, fragmentar, repertoriul îndătinat.

 

 

Dar asta nu-i treaba mea. Eu vreau doar să reafirm că, pe structura actuală, cu strategia artistică lipsă definitiv şi irevocabil, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava este o inutilitate costisitoare, care a devenit, cu recidive, şi scandaloasă. Punct.


Comments are closed