Iconografia publicată de Teoctist Bendella | Dragusanul.ro

O marturie senzationala

O mărturie senzaţională:

Recuperarea iconografiei lui I. Schubirtz

        

Bendela-Panorama-Cernauti

 

         Într-o carte, publicată în anul 1845, la Viena, drept monografie a Bucovinei, ca ţinut din cercul imperial galiţian, Teoctist Bendela (născut, în 08.05.1814, la Cernăuţi, trecut la cele veşnice, în 21.08.1875, la Franzesbad), valorifica zece desene de I. Schubirz (unele atribuite, ulterior, altor graficieni austrieci, de publicistica Bucovinei).

 

Bendela-Cernauti

 

         Mitropolit (1874-1875) şi cărturar român care a impus alfabetul latin în Bucovina, Teofil Bendela a avut o activitate naţională remarcabilă, manifestată mai ales în plan religios, educaţional şi cultural. În lunga sa activitate de iluminator al românilor, a publicat şi două cărţi, „Die Bucowina im Konigreiche Galizien” (Viena, 1845) şi „Învăţătura elementară din fizică pentru şcoalele poporale” (Cernăuţi, 1852).

Bendela-Pod-Prut-Cernauti

         În afară de trei imagini ale Cernăuţilor vechi, Schubirz a mai desenat un gurup de huţuli:

Bendela-Hutuli

o panaromare a Dragomirnei:

Bendela-Dragomirna

precum şi repere simbolice din anumite localităţi bucovinene, precum Vama:

Bendela Vama

Horecea:

Bendela Horecea

Cernăuţi:

Bendela Biserica Cernauti

Bendela Palat Cernauti

pe care le supun atenţiei publice ca pe-o banalitate, adică exact aşa cum sunt receptate memoria, spiritualitatea, identitatea bucovineană reală de către lumea în care trăim, cu convingerea gomoasă că am fi veşnici.
         Pagina întreagă:

Bendela-Pagina-4-imagini

şi coperta:

Bendela coperta

 
ar trebui să facă parte dintr-o expoziţie iconografică, dar şi dintr-o carte, pe care nu cred că o voi lucra vreodată.
         Mi-i atât de scârbă de epoca Lungu, Donţu, Doroftei, Horvat, Brăteanu, Filip et Co., încât doar spaţiul acesta virtual mai poate să mă încapă şi să mă vindece.
         Încă nu ştiu cine este Schubirtz (memoria bucovineană l-a ignorat cu desăvârşire), dar o să aflu, apoi voi include aceste imagini în “Iconografia mai veche bucovineană”, postată deja pe acest blog.
         Un blog… Mai curând o retragere în singurătate, fără să mă intereseze comentariile sau câţi oameni accesează paginile. Prea multă amărăciune şi dezamăgire mi-a adus Galeria personalităţilor bucovinene “Vrednici de Bucovina”, ca să-mi mai treacă prin gând să încerc recuperări de memorie pentru alţii.
         Pentru cine?
         Pentru Nechifor din China, Franţa, Elveţia, Austria, Germania etc.?
         Pentru pigmeii decizionali, care au transformat Centrul Cultural “Bucovina” în Centrul Contabil Bucovina?
          Victor Rusu, colegul meu încă de pe vremea liceului, liceu pe care mi l-a şutit nevolnicul scrib Cârlan, visează să-i redăm Bucovinei patrimoniul ei străvechi şi să lămurim  unde este de lămurit, mai ales în ceea ce priveşte simbolistica.
         Emil Havriliuc şi Marin Constantin Gheorghe trudesc la descifrarea partiturilor vechi, premeditând să-mi împlinească visul de a asculta muzica de altădată, pe care am aflat-o, dar nu o pot auzi.
         Zădărnicie sunt toate.
         Suceava este cea mai dolofană sarma publică, la care se înghesuie şi din care halesc lăcomos doar neghiobii.
         Suceava nu merită nimic şi cred că n-o să-i mai ofer nici o silabă.
         Sfârşit.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *