Ziua Artelor Plastice Bucovinene 2014

*

Istoria artelor plastice bucovinene începe, de fapt, cu Epaminonda Bucevschi, cel care, prin 1870, aglomera cu lucrări de excepţie anticariatele vieneze. Tatăl lui Victor Babeş, Vicenţiu Babeşiu, deputat în parlamentul imperial şi fundator al Partidului Naţional Român din Transilvania, povestea că, intrigat de temele româneşti ale tablourile lui Bucevschi, ar fi raţionat astfel: “Slav nu poate fi, căci, dacă ar fi fost slav, ai lui ar fi avut grijă de el şi de opera lui; precis că e român, pentru că numai noi, românii, nu izbutim, niciodată, să adunăm lângă inima neamului marile noastre valori”. Am citat din memorie, dar ultraculturnicii pot citi “Pictori şi sculptori bucovineni”, în categoria CĂRŢI, de pe acest site.

Epaminonda Bucevschi

*

Bucevschi înseamnă început, dar artele plastice bucovinene încep să existe instituţional, deci şi ca o mişcare artistică bine organizată şi extrem de funcţională, abia din 31 ianuarie 1932, zi de duminică, în care, la Cernăuţi, se înfiinţa Societatea Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina (SAAAPB), mişcare asumată, în urmă cu vreo câţiva ani, de un grup impresionant de artişti plastici suceveni, mobilizaţi de Mihai Pânzaru-PIM, Constantin-Emil Ursu, Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA, Tiberiu Cosovan, Radu Bercea, Gheorghe David, Doina Catargiu, Viorica Moruz etc.

*

Ca să preîntâmpine secesionismul artistic, cei vechi şi-au ales, în permanenţă, la propunerea pictorului Paul Verona, preşedinţi din rândul amicilor artelor plastice, şi nu dintre artişti. Aşa au procedat şi contemporanii, care i-au avut preşedinţi, cu câte un singur mandat de doar câte un an de zile, pe Gheorghe David, Gheorghe Flutur, Constantin-Emil Ursu, Vasile Ilie şi pe Ioan Cătălin Nechifor, îndreptăţit pentru o astfel de responsabilitate părând să fie, în anul următor, Ilie Niţă.

*

Eugen Drăguţescu

În acest an, bucovinenii şi-l pot asuma (eu am făcut-o de mult) pe cel mai cunoscut (în lume) pictor al lor (total ignorat în Bucovina), cu ocazia CENTENARULUI EUGEN DRĂGUŢESCU, centenar pe care, în 31 ianuarie 2014, doar îl prefigurăm ca manifestare.

*

Drăguţescu a copilărit la Vicovu de Jos, a studiat la Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, făcând grafica celebrei reviste “Muguri“, precursoare a iconarismului bucovinean, realizată de Mihai Horodnic, de Iulian Vesper, de fraţii Prelipceanu etc.

*

În baza unui premiu artistic, Drăguţescu s-a mutat la Roma, unde şi-a continuat studiile, devenind unul dintre marii pictori ai Italiei postbelice, dar şi creatorul chipurilor clasicilor literaturii mondiale, dar şi portretistul tuturor marilor scriitori contemporani ai lumii.

*

În primăvară, familia Ţopa va organiza, la Suceava, o mare expoziţie Eugen Drăguţescu, urmând să doneze Muzeului Bucovinei câteva zeci de lucrări de grafică. Cu merite pentru această valoroasă recuperare s-au dovedit a fi cereatorul Constantin Severin şi directorul Constantin-Emil Ursu.

*

Juriul deja clasicizat al premiilor Zilei Artelor Plastice Bucovinene (Mihai Pânzaru-PIM, Tiberiu Cosovan şi Ovidu Ambrozie Bortă-BOA) a decis acordarea, în acest an:

*

Ion Grigore
Premiul “Opera Omnia“

Acordarea diplomei şi a premiului „Opera Omnia” uriaşului pictor bucovinean Ion Grigore, artist plastic de valoare mondială, mărturisitor de nepreţuit al spaţiului bucovinean.

Născut în 25 martie 1940, la Corni, în judeţul Suceava (unde s-a şi retras, în ultimii ani), a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1964), fiind, ulterior, angajat, la acest institut, ca asistent şi conferenţiar.

Debutând cu o primă expoziţie în 1965, Ion Grigore a expus la Tokio, Buenos Aires, Brasilia, Lima, Beijing etc. Onorat cu Bursa „Ion Andreescu” (1964) şi cu Bursa „Storck” (1966, 1968), dar şi cu Premiul Internaţional „Giovane Europa”, la Roma, precum şi cu Premiul „Omagiu lui Picasso”, tot la Roma, în 1951, Ion Grigore a realizat o operă înrădăcinată în spiritualitatea românească, pe acest suport durabil tinzând spre fabulos şi spre libertatea fanteziei, a naraţiunii şi a coloritului, cum se certifică, de fapt, în lexiconul lui Mircea Deac, „Pictori, sculptori şi desenatori din România, secolele XV-XX”, paginile 206, 207.

*

Viorica Moruz
Aristocrat al Frumosului

Acordarea diplomelor şi premiilor „Aristocrat al Frumosului”, premii care certifică, de asemenea, opere definitive, reputaţilor artişti plastici şi dascăli de pictură suceveni Viorica Ana Moruz, absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi, şi Dumitru Rusu, absolvent al Institutului de Arte Plastice din Cluj Napoca, supranumit „Pictorul Bucovinei”.

*

Dumitru Rusu
Aristocrat al Frumosului

Propunerea juriului a fost determinată de imposibilitatea de a putea desemna un pictor al anului, în condiţiile în care anul 2013 a fost marcat, în arta plastică bucovineană, de expoziţii de excepţie, inclusiv cea a lui Dumitru Rusu, inclusiv cea a Vioricăi Moruz şi a celor 24 de ucenici ai săi, mai toate meritând câte un premiu. Prin urmare, juriul a decis, de comun acord, să onoreze două nume mari ale artei plastice sucevene, deci opere de mare valoare, ca şi expoziţiile celor doi artişti din ultima vreme.

*

Viorica Ana Moruz şi Dumitru Rusu înseamnă, în spaţiul plastic sucevean, mult mai mult decât pictori ai unui anume an şi, din acest considerent, propunerea juriului vizează onoarea de a onora pe cei doi mari pictori şi dascăli cu titlurile de „Aristocrat al Frumosului”, cum inspirat formula, în 31 ianuarie 1932, poetul Mircea Streinul.

“Teiu” Teişanu
TOY MACHINES

*

Cu ocazia decernării diplomelor (personalizate, după obicei, de Mihai Pânzaru-PIM) şi a oferirii premiilor, de către Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor sau de către împuternicitul domniei sale, se va realiza o “exponenţială”, cu câte 3 lucrări ale sărbătoriţilor. Va cânta balade rock (surpriză totală şi pentru toată lumea)… Alexandru “Teiu” Teişanu (Toy Machines).

*

Manifestarea va avea loc, vineri, 31 ianuarie 2014, începând cu ora 13,00, în incinta Casei de Cultură din Suceava – Cafeneaua Padrino Lounge, spaţiu sugerat şi recomandat cu argumente pentru desfăşurarea unei astfel de manifestări culturale de Roman Istrati, Tiberiu Cosovan, Mihai Pânzaru-PIM, Traian Duminică, Emil Havriliuc, Dumitru Rusu, Viorica Moruz, Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA, Oana Şlemco, ba chiar şi de (dacă zvonurile nu mă trag pe sfoară) primarul Ion Lungu, cel care a transformat singura superbă Galerie de Artă din Suceava în cafenea şi s-ar părea că vrea şi viceversa: capra – pardon, cafeneaua vecinului Galerie de Artă să se facă!