Urşii de la Vadu Moldovei | Dragusanul.ro

Urşii de la Vadu Moldovei

Vadu Moldovei 6

*

Primul calendar astronomic al omenirii a fost conceput de Anu, “soţul marii vrăciţe Cula, bărbatul cel mai integru, care a stabilit regulile din Oraşul Arbore (Tărtăria), de lângă râul cu apă (Mureş)”. Anu, cel care şi dă numele… anului,  observase că Ursa Mare (Carul Mare) se roteşte în jurul Stelei Polare şi că, în rotire, coada Ursei arată primăvara (spre est), vara (spre sud), toamna (spre vest) şi iarna (spre nord), cele patru antimpuri devenind, odată cu trecerea la calendarul stelar-lunar, cei patru colindători (grecii au transformat ceea ce era specific masculin în… muze). Chiar şi populaţiile plecate din aceste locuri, precum aynu, din Japonia, Manciuria şi Siberia încă mai celebrează Ursa Mare, uneori şi prin sacrificii, drept născătoare de Timp.

*

La noi, la români, deci la cei rămaşi pe locurile primordiale ale civilizaţiei totemice (aynu locuiseră aici în timpul civilizaţiei pretotemice, când au fost izgoniţi de uriaşi), ritualul celebrării Ursei Mari s-a transformat într-o imitare ieftină a ţiganului ursar, care însemna un spectacol ocupaţional şi nicidecum un ritual. Cel mai corect (şase urşi şi un şaman) păstrează ritualul Ursei Mari flăcăii din Mihoveni, dar iată că şi cei din Vadu Moldovei, satul natal al preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor, sunt destul de aproape de iniţiaticul Datinii, în ciuda faptului că restul alaiului este de umplutură, adică penibil de contrafăcut (vuvuzelele din “europeană” dotare le-o fi adus măreţul fiu al satului din expediţiile fără de sfârşit după investitori şi turişti?).

*

Vadu Moldovei 1

Vadu Moldovei 2

Vadu Moldovei 3

Vadu Moldovei 4

Vadu Moldovei 5