şi timp ursit drept poezie
să stai cu timpul la taifas,
să-ţi presuri degetele-n stele
şi să asculţi ce-i fără glas,
să spargi obloanele rebele
şi să veghezi la o fereastră
rămasă pururi deschisă
înseamnă poezia noastră
şi poate pasărea ucisă
ce se încheagă din cenuşi
ca să întrupe iarăşi zborul
când ard zăvoarele pe uşi
întemniţând doar viitorul:
prin case încă-i cald şi bine
tăcerea încercând să fie
ecoul aripii senine
şi timp ursit drept poezie