Rezident Regal al Ţinutului Suceava

Legea administrativă din 14 august 1938 este, incontestabil, unul dintre cele mai importante acte de sub imperiul Constituţiei din februarie 1938, piatra unghiulară a acestei reforme administrative, stabilită prin lege, fiind descen­tralizarea administrativă.

Profesorul George Alexianu, care a fost unul dintre specialiştii-tehnicieni care au contribuit la elaborarea acestei legi, a fost numit şi instalat, la 29 august 1938, în funcţia de Rezident Regal al Ţinutului Suceava.

*

Prin numirea sa, profesorul Alexianu a ajuns să poată traduce în fapte, să aplice practic, în viaţa administrativă, principiile care au stat la baza acestei legi.

Cu prilejul instalării profesorului ca Rezident Regal, au fost rostite mai multe discursuri, din care vom spicui câteva fraze mai reprezentative, care par a fi caracterizări clare ale personalităţii sale, discursuri consemnate în volu­mul „Un an de aplicare a Legii Administrative din 14 august 1938” (Monito­rul Oficial, 1939, pag.777).

Astfel, Armand Călinescu, pe atunci ministrul de Interne şi ad-interim la Educaţia Naţională, care venise, însoţit de miniştrii Mihail Ghelmegeanu şi de Dr. N. Marinescu, a remarcat, printre altele:

*

„Domnul Alexianu este un distins profesor, care, de la catedra Universi­tăţii din Cernăuţi, ani de zile a pregătit serii după serii de tineri bucovineni, câştigându-şi simpatia şi prestigiul în acest Ţinut. Domnul Alexianu este, de asemenea, unul din tehnicienii care au contribuit la toate legiuirile administrative din ultimi ani. În asemenea condiţii, domnia sa prezintă o chezăşie de reuşită în greaua şi însemnata misiune ce i s-a încredinţat”.

*

Î.P.S. Mitropolitul Visarion al Sucevei, în cuvântarea ţinută cu acelaşi pri­lej, spunea: „Distins fruntaş al baroului, eminent jurisconsult al înaltului gu­vern, strălucit şi productiv profesor universitar, Excelenţa Sa şi-a adăugat, de curând, meritele unei acţiuni de colaborare şi sprijinire a celei mai însemnate instituţii sociale din acest colţ de ţară, adică a Administraţiei Fondului Biseri­cesc al Mitropoliei noastre, într-un chip excepţional. Iar prin alesele sale însu­şiri sufleteşti şi-a câştigat demult toată dragostea clerului şi a poporului, deci posedă chezăşia valoroasă a îndeplinirii tuturor nădejdilor obşteşti locale şi garanţia că, prin noua lege administrativă, la a cărei conlucrare a luat partea însemnată, va aduce Ţinutului a cărei înfiinţare a sprijinit-o, în cea mai scurtă vreme şi spre binele tuturor, cele mai strălucite rezultate”.

*

Dr. N. Marinescu, Ministrul Sănătăţii Publice şi al Asistenţei Sociale, a re­marcat în discursul său:

„Pentru Ţinutul Suceava, demnitatea de Rezident Regal a revenit domnu­lui profesor Alexianu, ale cărui înalte calităţi sufleteşti, intelectuale şi morale sunt tot atâtea garanţii pentru prestigiul pe care va trebui să-1 aibă în noua şi înalta demnitate ce i s-a încredinţat”.

*

În numele magistraturii din Ţinutul Suceava, Prim-Preşedintele Curţii de Apel din Cernăuţi, dr. Constantin Brumă, a notat: „Domnul Alexianu, fiind răpit de la bara justiţiei, magistratura din Bucovina pierde pe unul din cei mai distinşi colaboratori ai ei, căci natura, pe cât de vitregă este cu alţii, pe atât de darnică a fost cu dl. profesor Alexianu; tot ce a avut mai bun, mai curat, mai select, i-a dăruit; înţelepciune sclipitoare, cultură generală profundă, neobo­sit de harnic, blând, corect şi cuviincios”.

*

Înzestrat cu alese calităţi intelectuale, profesionale, morale şi sufleteşti, calităţi completate şi de altele, reliefate cu prilejul instalării sale ca Rezident Regal, cu o putere de muncă extraordinară şi cu o dorinţă de realizări cât mai grabnice, frumoase şi de durată, profesorul Alexianu a pornit de înda­tă la desfăşurarea unei activităţi intense şi fără nici o clipă de răgaz. Printre primele preocupări ale rezidentului Regal al Ţinutului Suceava, după crearea serviciilor, întocmirea bugetului şi punerea în funcţiune al organismului cre­at, a fost aceea a unificării legislative, adică a extinderii, după 20 de ani de la Unire, cu începere de la 14 august 1938, în tot cuprinsul Bucovinei, a Codului Civil Român din 4 decembrie 1864, a Codului de procedură civilă din 14 mar­tie 1900, a Codului Comercial din 10 mai 1887.

*

Cu aceeaşi dată, toate celelalte legi austriece, care continuau să se aplice în cele cinci judeţe din Bucovina, au fost abrogate, urmând să rămână în vigoare numai legile din Vechiul Regat. În acest sens, arăt că, sub regimul austriac, Ducatul Bucovinei se bucura de o administraţie proprie, având personalitate juridică şi, ca atare, un patrimoniu distinct de cel al Statului Austro-Ungar.

Administraţia provincială a Ducatului Bucovinei era asigurată de o „Die­tă” provincială, ca organ deliberat şi legislativ, şi de „Comitetul Ţării”, ca organ executiv.

*

Odată cu prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, aceste instituţii au fost desfiinţate, prin Deciziunea Preşedintelui Guvernului Provizoriu al Bucovi­nei, publicată în Monitorul Oficial al Bucovinei, nr.1/12 noiembrie 1918. Prin aceeaşi decizie, s-a instituit, în vederea lichidării afacerilor Ţării Bucovina, un oficiu, numit „Lichidarea afacerilor Ţării Bucovina”.

Instalându-se, însă, în scurt timp, administraţia română, lichidarea aface­rilor Ţării Bucovinei a fost pusă sub supravegherea Ministerului Delegat al Bucovinei, conform decretului din 19 decembrie 1918, privitor la organizarea Bucovinei.

*

După perfectarea Unirii, desfiinţându-se instituţia Ministerului delegat al Bucovinei, chestiunile relative la lichidarea afacerilor ţării Bucovina au fost trecute, prin Jurnalul Consiliului de Miniştri, nr.156, din 9 februarie 1923, publicată în Monitorul Oficial nr. 246/1923, asupra Ministerului de Interne, respectiv asupra Directoratului general de Interne Cernăuţi, iar prin decizia Ministerului de Interne, nr. 12120/20 februarie 1923, lichidarea afacerilor Ţă­rii Bucovina a fost transformată într-un birou, primind numele de „Biroul pentru lichidarea averii şi afacerilor fostei Ţări Bucovina”.

Iar în urma ordinelor nr. 4603 J/1923 din 5 iulie şi 27 august 1923, biroul acesta a fost desfiinţat, iar arhiva a fost predată Directoratului general de fi­nanţe din Cernăuţi. De-abia în anul 1925, legiuitorul român precizează situaţia juridică a patrimoniului ce a aparţinut Ducatului Bucovinei, precizând, prin art. 558, că întreaga avere a fostului Ducat Bucovina trece ca proprietate indi­viză asupra celor cinci judeţe ale Bucovinei din administraţia românească.

*

Această stare de drept, creată în baza legii de unificare, a fost menţinută până în 14 august 1938, când, prin efectul art. 196 din legea administrativă, întreg patrimoniul judeţelor din Bucovina a trecut în patrimoniul Ţinutului Suceava.

Simpla enumerare a modului cum au acţionat organele statului în prelua­rea şi apropierea acestei regiuni arată fie nepriceperea, fie dezinteresul pentru această nouă şi frumoasă provincie ce a întregit România Mare.

Din 1918 şi până în 1923, s-au experimentat tot soiul de organisme de lichi­dare, ca, apoi, între 1923 şi 1925, să se treacă la lichidarea organelor gândite până atunci, ca, din 1 septembrie 1923 şi din 5 noiembrie 1930, să nu se mai facă nimic.

George Alexianu – coperta IV

Această stare de lucruri a putut fi rezolvată de-abia în 1938, prin apariţia nou înfiinţatului Ţinut Suceava.

O altă preocupare prioritară a Rezidentului Regal a fost instituirea noilor autorităţi administrative în toate judeţele Ţinutului.

Din solemnităţile de instalare a primarilor nu vom reţine, aici, decât pe aceea de la Rădăuţi, la 18 octombrie 1938, unde profesorul Alexianu a rostit o cuvântare, din care merită să reproducem un fragment, deosebit de interesant pentru cultura noastră, chiar la distanţă de atâţia ani.

Astfel, profesorul spunea:

Martirul George Alexianu

„Domnule primar, te pun în fruntea acestui oraş, cu credinţa şi nădejdea că nu vei fi preocupat decât de un singur gând, gândul că acest voievodal şi episcopal oraş să prospere. Noi te considerăm drept omul pe care acest oraş să se bizuie, la nevoie.

Suntem chemaţi, astăzi, într-un serviciu comandat. Trebuie să realizăm un program, lucrând ca un singur suflet, pentru o singură activitate. Avem nevoie să sporim puterile de viaţă ale naţiunii noastre, mai mult ca oricând. Este timpul suprem ca fiecare să-şi pună la contribuţie sufletul şi surplusul de energie pentru această parte de pământ, crescută cu sufletul şi nădejdile noastre de azi şi de mâine”.

Deşi de scurtă durată, activitatea sa ca rezident regal al Ţinutului Suceava este plină de înfăptuiri şi îmbunătăţiri în toate domeniile economic, indus­trial, agricol, social, cultural, sănătate publică, şcoală, biserică etc. A lucrat ca Rezident Regal al Ţinutului Suceava până la 31 ianuarie 1939, când a fost transferat ca Rezident Regal al ţinutului Bucegi.

Guvernatorul Bucovinei, profesorul George Alexianu

Înainte de a vorbi despre înfăptuirile ce le-a făcut în noul Ţinut, mai este de amintit, pentru Ţinutul Suceava, înfiinţarea cooperativei din Satul Dornei pen­tru industrializarea laptelui.

Şcoala profesională de fete din Cernăuţi a fost ridicată la nivel de Liceu indus­trial de fete, cu 8 clase şi cu ateliere pentru învăţământul practic, în specialităţile croitorie, cusut mecanic, ţesătorie de covoare şi industria alimentară.

S-a înfiinţat Banca de Nord.

*

A acordat o îngrijire deosebită pentru repararea şi pietruirea drumurilor judeţene şi comunale, spre a putea fi folosite pe orice anotimp.

Profesorul Alexianu a manifestat o grijă deosebită pentru tineretul uni­versitar din Cernăuţi, asigurându-l că talentul, valoarea, energia şi munca îşi vor găsi cuvenita răsplată în noua societate şi pe care-l va sprijini cu toată dragostea.

Astfel, pentru traducerea în fapte a acestor gânduri, a acordat, din buge­tul Ţinutului, .elementelor tinere, sârguincioase şi capabile, de la Universitatea cernăuţeană, burse şi ajutoare, pentru a-şi desăvârşi studiile în străinătate, printre care şi burse unor eminenţi licenţiaţi, spre a-şi lua doctoratul în Franţa. Le-a plătit şi costul biletului până la Paris sau Bordeaux.

*

Cu prilejul plecării din Ţinutul Suceava, profesorul universitar Romulus Cândea a scris, în ziarul „Suceava”, un articol, intitulat „Ne pleacă un om”, în care, printre altele, arăta următoarele:

„Domnul Rezident regal a adus o concepţie nouă în viaţa administrativă şi i-a pregătit, în toate domeniile, realizarea ei. Departe de demagogia politică, departe de incompetenţa clamatorilor de bâlciuri electorale şi a profitorilor de pe urma linguşirilor degradante, domnul rezident Alexianu a inaugurat o nouă politică economică, politică de întărire a elementului autohton, cu toate riscurile unei impopularităţi personale.

O inteligenţă vie, pururea activă, o putere de muncă ce i-a uimit pe toţi, o energie dispreţuitoare a tuturor zvonurilor de cafenea, atât de frecvente la noi; o caldă iubire pentru elementele tinere, pe care le-a sprijinit în toate împrejurările, uneori cu o discretă eleganţă, ce mă face să spun lucruri care nu-i servesc domnului Alexianu decât spre cea mai mare cinste; iată ce a adus primul Rezident Regal în acest ţinut pentru folosul obştesc”.

*

Şerban Alexianu

*

NOTĂ: Fiul martir al martirului George Alexianu, domnul Şerban Alexianu, a scris o monografie amplă despre tragica poveste a tatălui său, pe care a publicat-o, cu mare discreţie, la Chişinău, românii prefăcându-se că l-au uitat pe acest cu adevărat mare român, numit ca atare şi de premierul izraelian Nethanyahu, care preciza, cu ocazia unei vizite în Bucureşti, că uciderea profesorului George Alexianu a însemnat sacrificarea unui om nobil şi nevinovat.