Povestea aşezărilor bucovinene (revăzută): Muşeniţa | Dragusanul.ro

Povestea aşezărilor bucovinene (revăzută): Muşeniţa

 

 

MUŞENIŢA. În 24 februarie 1437, fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie şi Ştefan Voievozi, dăruiau şi întăreau lui Şteful Jumetate satele Bătăcăuţi şi Muşineţ, Bătăcăuţii fiind numele de atunci al satului Bănceşti, cu care Muşeniţa îşi împleteşte istoria obştească.

 

1772: Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Muşeniţa, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „7 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi şi 1 ruptaş.

 

1774: În 1774, satul Bănceşti era un cătun al satului Văşcăuţi pe Siret, împreună cu Muşeniţa, Slobozia şi Perjul, cele patru cătune având câte maximum 10 bordeie ţărăneşti. Recensământul lui Spleny, din 1775, înregistra, la Muşeniţa, 1 mazil şi… 4 popi.

 

1784: În 1784, Muşeniţa avea, în total, 10 familii, iar în 90, doar 400 locuitori.

 

1843: În 1843, biserica din Muşeniţa, cu 469 enoriaşi în Muşeniţa şi în Bănceşti, , patronată de Împărat şi de Constantin de PREDA, era slujită de parohul Ştefan GEORGIAN. În 1876, biserica era slujită de parohul din Vaşcăuţi, Constantin NASTASI. La fel şi în 1907, când paroh la Vaşcăuţi, dar slujind şi în Muşeniţa, unde patronatul bisericesc era asigurat de Ioan de PREDA, tatăl şi fiul, de Parftenie de PREDA, de Dimitrie de SEMACA, de Anton KARST, de Mateiu ŞOTROPA, de Ioan POCLITAR, de Andrei, Nicolai şi Grigorie ORENDOVICI, de George ARONEŢ, de Ştefan şi Ignatie GEORGIAN şi de Ioan GORAŞ. Paroh în cele două sate era Lazar GRIGOROVICI, născut în 1861, preot din 1890, paroh din 1905, iar cantor, din 1902, George BANCESCUL, născut în 1873[2].

 

1869: O tipăritură vieneză din 1869, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Siret – Siret (Oraş cu tribunal districtual), Bahrineşti, Raince, Bălcăuţi sau Laudonfalva, Bănceşti, Botoşăniţa, Cerepcăuţi cu Bereşti, Ţibeni sau Istensegits, Fântâna Albă sau Białakiernica, Şerbăuţi, Grăniceşti, Hadikfalva sau Dorneşti, Calafindeşti, Cândeşti, Climăuţi, Muşeniţa, Negostina, St. Onufri sau Drăguşanca, Oprişeni sau Panţiri, Rogojeşti cu Gura Molniţei, Rudeşti sau Gropana, Şerbăuţi, Sinăuţii de Sus, Sinăuţii de Jos, Stârce sau Berlinţi cu Slobozia lui Dumka, Terebleşti, Vaşcăuţi pe Siret cu Parcelowka, Volcineţ”[3].

 

1903: Banca populară raiffeisiană din Muşeniţa a fost înfiinţată în 8 februarie 1903, sub direcţiunea lui Iancu cavaler de Preda, vicedirector fiind Pentelei Pascal. Paroh al comunei era Ioan Doroftei.

 

1907: Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[4], în 1940, Alexandru VOEVIDCA a cules folclor şi de la muşeniţeanca Zamfira a lui Zazonti ŞOTROPA (fată de răzeş, 18 ani în 1909).

 

În 1908, conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Muşeniţa, sat, districtul Siret, aşezat pe pârâul cu acelaşi nume, ce formează un mic lac lângă localitatea Văscăuţi şi se varsă apoi în Siret. Supraţaţa: 2,81 kmp; populaţia: 299 locuitori români, de religie gr. or. Prin drumuri de ţară comu­nică cu satul Băncesti, de care este lipit, cu Văşcăuţii şi cu drumul districtual Siret – Fântâna Albă; ţine de şcoala din Văscăuţi; are o biserică filială, cu hramul „Buna Vestire”, atenenţă a parohiei din Văscăuţi. Numele acestui sat este men­ţionat, pentru prima dată, într-un hrisov din 30 Noembrie 1728. La 1776, era încă cătun. La 1780, a fost unit cu Văs­căuţii, Slobozia Perjului şi Băncesti. Populaţia se ocupă cu agri­cultura şi cu creşterea vitelor. Posedă 323 hectare pământ arabil, 24 hectare fânaţuri, 9 hectare grădini, 15 hectare imaşuri, 50 ari păduri. Se găsesc 37 cai, 139 vite cornute, 47 oi, 98 porci şi 65 stupi”[5].

 

1911: „În 12 noiembrie a ţinut Societatea Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni o adunare ge­nerală extraordinară în Muşeniţa, încheind, cu aceasta, şirul adunărilor în comunele răzăşeşti. Din partea Societăţii, a partici­pat Iancu Cupărencu. A fost reprezentată şi Societatea academică „Junimea”, prin studentul juridic Iulian de Cracalia. A luat parte dl Ioan Poclitar, învăţător superior din Volcineţi, şi o deputăţie din Vaşcăuţi pe Siret. Dl Iancu Cupărencu, deschizând adunarea, salută pe răzeşii şi ţăranii din Muşeniţa, raportează despre activitatea societăţii în anul ex­pirat şi le vorbeşte celor prezenţi despre însemnătatea şcolii. Cupărencu le atrage atenţia la numărul cel mare al neamurilor străine din împrejurime şi-i provoacă să ţie cu sfinţenie la limba şi legea străbună. Un factor îmbucurător e împrejurarea că mai mulţi gospodari români din Vaşcăuţi pe Siret îşi trimit copiii la şcoala din Muşeniţa, ca să înveţe româneşte. Deputăţia din Vaşcăuţi l-a rugat pe reprezentantul nostru să ţie o adunare şi acolo, ceea ce se va face în scurt. Mulţămită dlui Iancu cavaler de Preda, primar în Muşeniţa, şi răzeşilor Andrei şi Nicolae de Orjendovici, adunarea a avut foarte frumoasă reuşită”[6].

 

1914-1918: Şi-au adus obolul de sânge pentru Bucovina „Gornistul George Georgean, Muşeniţa, Regimentul 22, rănit; Infanteristul Vasile Pentiuc, Muşeniţa, Regimentul 22, rănit”[7].

 

1922: „Având în vedere concursurile publicate, cererile prezentate şi propunerile făcute de revizorate, Consiliul şcolar al ţării a făcut, în şedinţa din 27 Martie 1922, sub preşedinţia domnului Director general delegat al învăţă­mântului din Bucovina, următoarele numiri, pe ziua de 1 Aprilie 1922 – b). în calitate de învăţători definitivi şi învăţătoare definitive: Silvia Orendovici la Muşeniţa”[8].

 

1927: O colectă publică în beneficiul lui Nicolae Totu adună, din Muşeniţa, 770 lei, adunaşi de Ilie Gheorghian, de la „I. A. Podistar 60 lei; Constantin Bodnar, învăţător, 40 lei; V. Boloş, cantor, 30 lei; câte 25 lei: Ilie Gheorghian şi Andrei Orendovici; câte 20 lei: Bulz Preda, I. Preda a Constantin, Mircea Preda, Paul Saibei, I. Şotropa, Titus Burg, Virginia Ierimiciuc şi N. Costiuc; câte 15 lei: A. Nistrean, doamnele Rosalia Carst, Mârza Şotropa, Teodora Şotropa, Veronica Costiuc şi domnişoara Regina Preda, apoi domnii V. Lucasciuc, Şt. Gheorghian, Olimp Preda, Moftei Şotropa, Constantin Rotar, Titus Bărbuţă, Constantin Joră, Iustin Rotar, Octavian Gheorgian (de 5 ani), Nicolae Orendovici, El. Carst, Gh. Sorociuc, Grigore Pascal, Ilie Costiuc, Ilarion Bighei, Ep. Aronet, I. Parascan, Zah. Băncescul şi I. Moldovan; câte 5 lei: Domnişoara Octavia Pascal, Sim. Bighei, Vas. Carpiuc şi Nic. Rotar[9].

 

1940: Tablou de cărţile de capacitate (atestate de meserie – n. n.) eliberate de Oficiul Rădăuţi, anulate de minister prin decizia Nr. 66.017 din 1940”[10]: Seidel Iosef, fierar, domiciliat în Muşeniţa; Pascal Ştefan, tâmplar, domiciliat în Muşeniţa; Cristofor Şotropa, cizmar, domiciliat în Muşeniţa”.

 

1944: Prin ordinul „Nr. 63.175 din 20 martie 1944, se înaintează 1a gradul II în învăţământul primar, pe ziua de 1 septembrie 1943, următorii învăţători şi învăţătoare, care au reuşit la examenele de înaintare la gradul II, din sesiunea August 1943, la Centrul Cernăuţi, cu notele arătate în dreptul fiecăruia[11]: Busuioc Aspasia, comuna Muşeniţa, media 7,62”.

 

1948: „Tablou de întreprinderile naţionalizate trecute în administrarea comunelor, potrivit dispoziţiunilor art. 1, aliniatul penultim, din legea N. 119 din 1948, şi pentru care urmează să se ia deciziuni în cauză de către Preşedinţia Consiliului de Ministri: Moara fostă proprietate a lui Kimmelmann Samuel din comuna Baineţ, satul Muşeniţa”[12].

 

 

[1] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 338

[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 37, 1876 p. 33, 1907 p. 139

[3] Politische und gerichtliche / Organisation / der / im Reichsrathe vertretenen Länder von Öesterreich, Wien 1869. pp. 158-161

[4] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940

[5] Grigorovitza, Em., Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti 1908, p. 148

[6] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 20, Anul I, 30 noiembrie 1911, pp. 251, 252

[7] Viaţa Nouă, IV, nr. 157 – Supliment, din 8 iulie n. 1915

[8] Monitorul Bucovinei, Fascicula 8, Cernăuţi 21 aprilie 1922, p. 41

[9] Libertatea, Nr. 2, Anul XXV, la Anul Nou 1927, p. 2

[10] Monitorul Oficial, Nr. 58, 10 martie 1941, pp. 1197-1208

[11] Monitorul Oficial, Nr. 72, 25 martie 1944, pp. 2612 şi urm.

[12] Monitorul Oficial, Nr. 229, 2 octombrie 1948, p. 7968