Povestea aşezărilor bucovinene (revăzută): Drăgoieşti

DRĂGOIEŞTI. Satul poartă numele ctitorului său, Drăgoi cel Bătrân, deşi se revendică, destul de timid, din Drăgoi Viteazul, amintit la curtea lui Petru Muşat, drept „Draguy Marscalus”, vornic de Tulova, dar care îşi avea curţile la Drăgoieşti, în 6 mai 1389. Satul în sine este atestat documentar abia în 3 decembrie 1462, când, pentru că se pierduseră uricele lui Drăgoi Viteazul pentru satele Drăgoieşti, Lucăceşti, Boteşti şi Căcăceani, Ştefan cel Mare întăreşte aceste moşii lui Laţco, ginerele lui Romaşco şi, deci, nepotul lui Drăgoi Viteazul. De la Laţco, moşia trece la Vasutca, sora lui, jupâneasa lui Stanciul aurarul, care obţine uric în 24 septembrie 1498.

În 5 aprilie 1558, nepoţii Vasutcăi şi ai lui Stanciu aurarul, monahul Teodosie şi sora lui, Odochiţa (copiii lui Drăgoi, feciorul Vasutcăi), dăruiesc mănăstirii Voroneţ „un sat, anume Drăgoeşti, după uricele de întărire pe care le-a avut moaşa (N.N.: în sensul de bunică) lor, Vasutca, precum şi satele Lucăceşti, Boteşti şi Căcăceani.

1772: Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Drăgoeştii, în Ocolul Siretului de Sus, fără alte precizări, „53 – toată suma caselor”, însemnând 47 panţiri isprăvniceşti, 3 popi, 2 femei sărace şi 1 casă pustie.

În 1774, satul Drăgoieşti avea 47 familii ţărăneşti, iar în 1775 – 1 popă şi 48 ţărani, dintre aceştia 10 fiind emigranţi transilvăneni, stabiliţi la Drăgoieşti între anii 1756-1773: Mihai COSUŢ (din Argalia), Ion UNGUREAN (Lumpert), Costin OLARIU (Chintelnic), Vasile MOROŞAN (Chişfalău), Vasile IOSOP (Chintelnic), Dragoş VASCĂ (Sf. Ioan), Ştefan UNGUREAN (Lumpert), Ion EREMIE (Uifalău) şi Mihai HORVAT (Chintelnic).

În 1778, se mai stabilesc la Drăgoieşti încă 10 familii de emigranţi ardeleni, Ion RUSU (Chintelnic), Grigore SOMEŞAN (Vinda), Gavril şi Iacob SABADIŞ (Bungard), Dumitru şi Ion NIŢAN (Archid), Grigoraş BUZIAN (Sf. Ioan), Grigore MOROŞAN (Bungard), Ion NIMIGEAN (Rus, Cluj), Tudor POPA (Varviţ, Cluj) şi Gligore BĂEŢAN (Şintereag pe Someş).

În 1784, satul Drăgoieşti avea 61 familii.

În 1843, biserica Naşterea Maicii Domnului din Drăgoieşti, construită între anii 1816-1818, dotată cu un nou iconostas în 1829, care deservea şi „Joseph Falva” (Vorniceni), avea 1.049 enoriaşi, paroh fiind Constantin VOROBCHIEVICI. În 1876, paroh era Petru de ANDROHOVICI, numărul credincioşilor ortodocşi ajungând la 1.683. În 1907, paroh era Gavriil BOCA, născut în 1877, preot din 1905, iar cantor, din 1900, Ilie PETROAIA, născut în 1866.

1869: O tipăritură vieneză din 1869, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Suceava – Gura Humorului (tribunal districtual), Băişeşti cu Stănileşti sau Cornu Luncii, Berchişeşti, Braşca, Drăgoieşti cu Lucăceşti şi Folowanik, Gemenea cu Slătioara şi Ostra pe Graniţă, Ilişeşti, Joszeffalva, Capu Câmpului, Capu Codrului cu Păltinoasa, Mănăstirea Humorului cu Bori, Pleşca şi Buchenhain sau Poiana Mikuli, Corlata, Măzănăieşzi cu Stejăroaia, Stulpicani cu Plutoniţa, Doroteea, Voroneţ cu Bucşoaia şi Frasin”[2].

1871: În Drăgoieşti funcţiona, din 1871, o şcoală cu 6 clase[3].

În 1890, comuna Drăgoieşti avea 1.734 locuitori. Primar era George Cepoi, paroh – Atanasie Procopovici, cantor bisericesc – Ilie Petroaia, iar învăţător – Leon Vasilovici.

1892: Raport anual, pagina 118 (Teracotă) „Conservatorul Klauser a raportat despre descoperirea unei teracote în relief la Drăgoieşti, care a fost dată Muzeului Ţării din Cernăuţ“[4].

1907: Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[5], în 1940, Alexandru VOEVIDCA a cules folclor şi de la drăgoieştenii Ghiţă POPĂSCU (cioban, 52 ani în 1907), Ana DEAC (fără vârstă menţionată, în 1907) şi Iustina DOBREA (26 ani în 1907).

1908: „Duminică, la 26 iulie st. n., va da cabinetul de lectură „Drăgoi” din Drăgoieşti o petrecere poporală, cu program variat, în localităţile şcolii poporale din loc. Intrarea pentru inteligenţă 1 coroană şi pentru popor, 50 bani de persoană. Venitul curat e destinat pentru sprijinirea elevilor sărmani”[6].

În 1908, conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Drăgoeşti, comună rurală, districtul Gurahumora, aşezată pe partea dreaptă a pârâului cu acelaşi nume. Suprafaţa: 18,48 kmp; populaţia: 1.734 locuitori români, de religie gr. or.; sunt însă şi câţiva germani, de religie evanghelică. Cuprinde, pe lângă vatra satlului, şi ferma Seci. Este aşezată lângă drumul dstrictual Suceava-Gurahumora. Are o şcoală populară, cu 3 clase (deci, 120 şcolari – n. n.) şi o biserică parohială, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, de care ţine şi biserica filială din Vorniceni (sau Tolova-Mică). A fost dăruita, de fiii luì Dragoş-Vodă (eroare: cei care urmează sunt copiii lui Drăgoi Viteazul – n. n.), de monahul Teodosie şi de sora sa, Eudochia, mănăstirii Voroneţ. La 5 Aprilie 1558, Alexandru Lăpuşneanu confirmă această danie. În această localitate circulă o mulţime de poveşti, ce au de erou pe Dragoş. Se află, apoi, aci, ruinele unei cetăţi, ale unei mănăstiri şi ale unei biserici (ruinele Tulovei, care, în vornicie, era mai presus de Suceava – n. n.). În aceste ruine s-au găsit table de piatră, cu chipuri istorice săpate în ele. Populaţia se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Comuna posedă 959 hectare pământ arabil, 155 hectare fânaţuri, 45 hectare grădini, 450 hectare izlaz, 3 ari vii, 209 hectare pădure, 11 ari heleştee. Se găsesc I35 cai, 886 vile cornute, 73i oi, 709 porci, 116 stupi. Drăgoeşti, moşie, cu administraţie specială, districtul Gurahumora. Suprafaţa: 8,75 kmp; populaţia: 27 locuitori, dintre care 23 izraeliti şi 4 români. Se compune din moşiile: 1). Drăgoeşti propriu-zisă, cu ferma La Căsoaia, având 3 case şi 13 locuitori, şi 2). Lucaceşti, cu ferma Samuş, în Băeşeşti. Depindea, odată, de comuna cu acelaşi nume. Drăgoeşti, mic afluent al pârâului Ciunciurile, cu care, împreună, se varsă în pârâul Stupca, izvorând în apropierea muntelui Ciunciurile şi udând satul Drăgoeşti, districtul Gurahumora”[7].

1913: A luat examenul de capacitate pentru şcolile primare, cu predare în limba română, Maria Ciumeu din Drăgoieşti[8].

1914-1918: Au depus obolul de sânge pentru Bucovina: „Rezervistul Petrea Gvinda, Drăgoieşti, Regimentul 22, rănit; Rezervistul Ilie Tabarcea, Drăgoieşti, Regimentul 22, rănit”[9]; „Rezervistul Petrea Gvinda, Drăgoieşti, Regimentul 22, rănit; Infanteristul Trifon Gavrilescu, Drăgoieşti, Regimentul 22 Infanterie, rănit”[10]; „Infanteristul Ilie Bundar, Drăgoieşti, Regimentul 22, rănit”[11]; „Todosi Bondari, din Drăgoieşti, care a participat la război şi ar fi murit pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Todosi Bondari, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[12]; „Simion a lui Gheorghe Niţan, din Drăgoieşti, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleonora a lui Simion Niţan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[13]; „Samuilă Petroaie, din Drăgoieşti, a participat la război şi e dispărut din anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Rachila a lui Samuil Petroaie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[14].

1916: Eroul Bucovinei Vasile Popescu din Drăgoieşti a căzut, la Valea Spinului, în Argeş, în ziua de 1 Noiembrie 1916, el fiind combatant al Regimentului 54 Infanterie al Armatei Române.

1920: „Deciziune de expropriere No. Ra 50/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Gura Humorului, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 402, Drăgoieşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 187 ha 63 a 77 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[15].

1922: „Având în vedere concursurile publicate, cererile prezentate şi propunerile făcute de revizorate, Consiliul şcolar al ţării a făcut, în şedinţa din 27 Martie 1922, sub preşedinţia domnului Director general delegat al învăţământului din Bucovina, următoarele numiri, pe ziua de 1 Aprilie 1922: a). în calitate de învăţători superiori: Isaia Brădăţan la Drăgoieşti”[16].

1947: „Având în vedere raportul cu Nr. 16.799 din 1947 al Inspectoratului şcolar regional Suceava, înregistrat sub Nr. 264.182 din 1947[17], următorii învăţători se repartizează, pe data de 1 septembrie 1947, la şcolile primare indicate în dreptul fiecăruia: Nichitoaia Ioan, de la Drăgoeşti Centru, la Brăeşti; Anchidin Viola, de la Drăguşeni-Podriga-Dorohoi, la Drăgoeşti Centru, post IV, singurul solicitant; Civruşniuc Aspazia, de la Stupca, la Drăgoeşti Cenitru, post VI, soţ învăţător; Nichitoaia Ioan, de la Rebrişoara-Năsăud, la Drăgoeşti Centru, post V, singurul solicitant”.

La Drăgoieşti s-au născut pictorii Gheorghe BRĂDĂŢEANU (9 mai 1929) şi Constantin BUTOI (17 ianuarie 1955).

[1] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 346

[2] Politische und gerichtliche / Organisation / der / im Reichsrathe vertretenen Länder von Öesterreich, Wien 1869. pp. 158-161

[3] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 50, 1876 p. 53, 1907 p. 96

[4] Romstorfer, Carl A, Aus „Mittheilungen der k. k. Central-Commission, în Maximovici, E.; Mikulicz, A.; Polek, Dr. J; Romstorfer, C. A.; Jahrbuch des Bucowiner Landes-Museum / 1893,Czernowitz 1893, pp. 45-71

[5] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940

[6] Apărarea Naţională, Nr. 44, Anul III, duminică 19 iulie stil nou 1908, p. 3

[7] Grigorovitza, Em., Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti 1908, pp. 89, 90

[8] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 4, Anul III, 18 iulie 1913, p. 63

[9] Viaţa Nouă, IV, nr. 157 – Supliment, din 8 iulie n. 1915

[10] Viaţa Nouă, IV, nr. 158 – Supliment, din 25 iulie n. 1915

[11] Viaţa Nouă, IV, nr. 182, 4 iunie n. 1916, p. 8

[12] Monitorul Bucovinei, Fascicula 15, Cernăuţi în 29 Aprilie nou 1921, pp. 189-192

[13] Monitorul Bucovinei, Fascicula 19, Cernăuţi, 1 iulie nou 1921, pp. 244-254

[14] Monitorul Bucovinei, Fascicula 13, Cernăuţi 15 aprilie nou 1921, pp. 157-161

[15] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 69, 70

[16] Monitorul Bucovinei, Fascicula 8, Cernăuţi 21 aprilie 1922, p. 41