Povestea aşezărilor bucovinene (revăzută): Bănila pe Siret

BĂNILA MOLDOVENEASCĂ. În 17 august 1428, Alexandru cel Bun întărea lui Stanciul satul Banila pe Siret.

În 7 mai 1555, Alexandru Lăpuşneanul confirma lui Fedco şi surorii lui, Maruşca, copiii Magdei, precum şi rudelor lor, Alexandru şi Avram Banilovschi diac şi surorii lor, Fedca, copiii lui Ioan Banilovschi, nepoţii lui Danco Banilovschi, satele Bănila şi Iugeşti (Igeşti), după uricul din 17 august 1428 al strămoşului lor, Stanciul.

În 25 februarie 1663, Isac Cocoranul lasă feciorilor săi, Constantin şi Săcuianul, „a patra parte de sat Bănila, baştină, cu toţi ţăranii şi cu o moară, şi cu toate locurile şi veniturile, însă casele din Bănila sunt ale fiului mai mic, Săcuianul”.

În 2 aprilie 1700, Gheorghe Isar vindea lui Constantin Turcul partea lui „de Banila moldovenească, ce a cumpărat-o părintele meu, Isar, de la Vasilie Postelnicescul, anume a şasea parte din a treia parte de sat”.

În 11 mai 1706, când Gavrilaş Frunză şi jupâneasa Gafiţa, fata lui Andronachi Vlad, lăsau copiilor lor, Ioan şi Maria, jupâneasa diaconului Nicolai Borşan, părţile de moşii moştenite după bunicul lui Frunză, Andronachi Peletiuc, „în Vilavce, în Carapciu, în Costeşti, în Comăreşti, în Budiniţă şi pe aiure de pe socrul meu, Andronachi sin (fiul lui) Simion Vlad în Banila moldovenească şi de pe soacra me, Nastasie, fata lui Vasile Căzăcescul, având noi parte de moşie în Berhomete, în Lucavăţ, în Panca şi în munte, în ţănutul Sucevii, şi în Vaselev, în ţănutul Cernăuţului”.

În 10 iulie 1709, Gheorghie Isar vindea lui Constantin Turcul, pentru 45 lei, partea de moşie din Bănila Moldovenească, din partea pe care o stăpânise împreună cu Goianeştii.

Aflată pe Siretul Mic şi în hotar cu străvechile sate Lucavăţ, Jadova, Comareşti, Panca, Budineţ, Ciudei, Crasna Putnei, Crasna Ilschi şi Braniştea Putnei, Bănila de pe Siretul Mic sau Moldovenească pare să se fi constituit ca vatră de sat pe Lazurile Petreştilor, cum se menţionează într-un document din 1712, şi avea, în 1774, 44 de familii, numărul acestora crescând, până în 1784, la doar 55.

În 20 ianuarie 1726, Sandul Momitco şi jupâneasa Aniţa vindeau Antimiei, văduva lui Constantin Turcul, pentru 25 lei turceşti, „din a patra parte, a şesa parte” din satul Bănila, moşie moştenită „de la părintele nostru Pilat şi moşul nostru Grama”.

În 19 iunie 1727, Gheorghe Diacon, nepotul lui, Constantin, şi Vasile Licperde obţin uric de la Grigori Ghica Vodă pentru „o moşie din sat de Bănila moldovenească… ce o are de la moaşa sa (bunica) Gaftona, fiica lui Grama, şi fusese împărţită în două, între Constantin şi Licperde, după zapisul visternicului Lupul, fost staroste de Cernăuţi”.

În 2 august 1741, Gheorghe Perjul, fraţii săi şi vara lui, Paraschiva, obţin uric de la Grigori Ghica Vodă pentru „moşiile ce zisă că au după părinţii lor” în Bănila.

În 15 octombrie 1754, când s-a stâlpit satul Bănila pe Siretul de mijloc, a douăsprezecea parte din tot satul aparţinea diaconului Ştefan Vlad şi lui Ion Vlad; a şasea parte din tot satul era a fraţilor Nacul şi Ion Goean; a treizeci şi şasea parte era a diaconului Gheorghiţă, „ce-i zic Veriga”; a treisprezecea parte era a lui Toader Păunel; a douăzecia parte era a lui Sandul Onciul, iar a patra parte din tot satul aparţinea lui Toader Ciornohuz.

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Bănila, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „44 – toată suma caselor”, însemnând 3 popi, 7 femei sărace şi 34 birnici.

Două toponime, menţionate în 1755, Sălişte şi Săliştea Veche, sugerează discontinuitatea locuirii acestei vetre de sat, care avea „unele poieni lângă Siret, în spre munte, care se cheamă Coşciula”. Ulterior, adică în 1785, vor fi menţionate „părţile de Banila, zise Cireşul şi Coşciula”, cu referire la moşii şi nu la vetrele de sat cu aceleaşi nume.

În 3 ianuarie 1786, familiile Zota, Ciornohuz şi Borşan, având acelaşi strămoş, Măndre, împărţeau între ei satul Banila pe Sereţăl, semnatarii înţelegerii fiind Ioniţă Zota căpitan, Grigoraş Ciornohuz, Vasili Ciornohuz, Andronachi Borşan, Mihalachi Ciornohuz, Andrei Daşchevici, nepot de soră Zotii, Grigoraş săn Pentelei, nepot Zotii ot Cernăuţi şi Vasili Popovici zet lui Ciornohuz.

În 18 februarie 1802, Maria, văduva lui Isac Cucoran, înzestra pe fiica ei, Nastasia, jupâneasa lui Condurachi Pătraşcu, cu părţii de moşii în Bănila, Lucavăţ, Jadova, Vilauca şi Panca.

Iliana, văduva lui Ion Ciornohuz şi fata răposatului Nicolai Borşan, dăruia, în 26 iulie 1812, în regim viager, nepotului de soră al soţului ei, Marco Bahatir, o moşioară de 24 stânjeni domneşti, în Bănila Moldovenească, învecinată cu moşioarele verilor ei, Andronachi Borşan, şi feciorii lui Ilie Borşan.

În 1843, biserica din Banila pe Siret, patronată de Nicolai de GOIAN, îl avea paroh pe Constantin ONCIUL, care păstorea peste 1.258 de suflete. În 1876, parohul Ioan ŞTEFANOVICI păstorea 2.118 enoriaşi. În 1907, când biserica din Banila pe Siret, ridicată la statutul de parohie în 1786, ţinea de Protopresbiteratul Siretului, deservea enoriaşii din Bănila pe Siret şi din cătunele Mesteceni, Augustendorf, Coşciula, Hligea, Strungiu, Staica, Coşulica, Pantin, Poieni, Hoiniceni, Proseanca, Dunavez, Veji, Laurenka şi Rivnia, patroni ai bisericii erau Casandra de BUBERL, Emil şi Fanny von MEDVECZKY, iar paroh era Eusebie PROCOPOVICI, născut în 1870, preot din 1900, paroh din 1905. Cantor bisericesc, angajat în 1900, era George POPESCUL, născut în 1866.

O tipăritură vieneză din 1869, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Storojineţ (Curte districtuală), Banila Moldovenească pe Siret, Broscăuţi, Budeniţ, Cireş cu Opaiţ, Ciudin cu Neuhütte (coliba nouă), Davideni, Igeşti, Iordănești, Camenca cu Petriceanca, Carapciu pe Siret cu Hatna, Comareşti, Comareşti Camerale cu Althütte (coliba veche), Crasna-Ilschi cu Glashütte (fabrica de sticlă), Cupca, Panca, Pătrăuţi pe Siret, Prisăcăreni, Ropcea, Suceveni sau Pomeşti, Zadova”[2].

1885. Raportul anual, pagina 40 (Descoperiri pe platoul Hliboka). „Conservatorul Gutter a raportat și despre descoperirile făcute recent la Vama, Banila și Siret, şi s-a decis să se subvenționeze săpături sistematice pe Podișul Hliboka“ [3].

1886. Vol. 12. Nota 2, pagina XXIV (Descoperiri de monede): „Conservatorul Gutter din Siret a raportat că, în 1885, multe monede romane de argint au fost găsite în incintele castelului princiar din Suceava, iar alte monedele romane de argint au fost găsite, în număr mai mare, şi la Banila. Ambele descoperiri sunt remarcabile”[4].

O şcoală cu 4 clase funcţiona, la Bănila pe Siret, din 1886[5].

În 1890, Bănila Moldovenească avea 4.479 locuitori, dintre care 850 evrei, doi preoţi, pe Ioachim Pătraş şi pe Vasilie Buşnean, cantorul bisericesc numindu-se Teodor de Cracalia. Primar al comunei era Dimitrie de Baloşescul, iar învăţător, Dometie Ştefanovici. Şcoala din Bănila Moldovenească funcţiona, cu învăţământ în limba română, în anul 1894.

În Bănila Moldovenească existau trei gatere, distilerii de alcool, fabrici de cherestea o fabrică de unt şi una de mobilă. În perioada interbelică, timp de trei decenii, primar al comunei a fost evreul Mendel Gottesmann, funcţii importante în probleme de edilitate ocupând Dinghe Druckmann, Herzl Haber şi Seide Koppler, familiile evreieşti DThe Druckmann, Haber, Gabor and Surkis families were highly respected.DDruckmann, Haber, Gabor şi Surkis fiind printre cele mai respectate. Comuna-orăşel avea trei comunităţi evreieşti, ultimul rabin din localitate fiind Mordechai Horowitz. The last president of the Jewish community was Salamon Sussmann, his deputy was Abraham Koffler. The doctors were Dr. Josef Horn and Dr. Isiu Salzberger.PrintrePPrintre medicii din Bănila se numărau Josef Horn şi Isiu Salzberger.

O listă cu „o parte însemnată a poporenilor de acolo”, adică din Banila Moldovenească, semnată în primăvara anului 1894, în semn de „lepădare de rachiu şi de crâşme, cuprinde următoarele nume: cantorul Teodor de CRACALIA, Dionisie COSTINEAN, Teodor şi Maria VOLOŞENIUC, Daniil, Ioan şi Maria BELMEGA, Ilie, Teodor, Ana şi Ioan LOGIN, Teodor, Vasile George, Maria, Alexandru, Iordachi, Eudochia şi Paul CHARITON (se citeşte HARITON), Agripina, Ioan, Anna, Nicolai, Axenia, Vasile şi Alexie COSMICI, Constantin, Varvara şi Teodor MEHEDEN, Ana şi Maria ŞERBAN, Eudochia şi Matrona IVANEŞCIUC, Maria, Teodosia, Axenia, Pelagia, Iacov, Eufrosina, Titiana, Samfira, Michail, Agapia, Nichita, Procopie, Varvara, Marco şi Irina COVALI, Simion, Maria, Axenia, Irina şi Agapia ŞENDREA, Dimitrie şi Elena HARASEMNIUC, Gavriil şi Maria MANDRIG, Ecaterina, Martin, Dimitrie, Simion, Maria, Nastasia, Ştefan şi Petrea BORŞAN, Paul, Ecaterina şi Domnica OPAEŢ, Nicolai, Titiana, Maria şi Cosma COPCIUC, Gavriil şi Nastasia MOTOVELEŢ, Maria, Irina, Ieremie şi Vasile REBCA, Onufrei, Sofia şi Alexie CHIRILEC, Ana NARGANG, Iftimia, Magdalena, Dimitrie, Parascheva şi Leontie URECHE, Andrei, Eudochia, Ioan, Parascheva şi Elena ZINECI, Andrei, Petru, Maria şi Parascheva LEIBUC, Nichifor, Teodor, Pelagia, Paul, Teodora şi Nichita POPOVICI, Ioachim, Nichita, Nicolai, Ecaterina, Teodor, Irina, Onufreiu, Gavriil, Agapia şi Ştefan CIORNEI, Ioachim, Andrei, Axenia şi Titiana CIOCAN, Constantin UHRIN, Ioan, Ciril şi Ioana HUMENIUC, Eudochia GELETCA, Domnica ISAC, Anna SAITCU, Ioan, Paraschiva şi Ciril ZIETCO, Vasile FLOREA, Lucian, Nichita şi Elena MARTEŞCIUC, Anna MARCINEAC, Anna ŢINTILĂ, Vasilisa, Alexie şi Procopie BERLA, Irina, Vasica, Alexie şi Procopie BERLA, Irina, Vasile, Magdalena, Ioan şi Nastasia HINCEAC, Parascheva, Samfira, Iftimia, Maria, Ana, Ioana şi Petrea HOINIC, Parascheva, Ioan, Ilie, Maria, Sofia şi Agapia UNGUREAN, Ecaterina HNATIUC, Nastasia, Axentie, Pelaghia, Irina, Tanasie, Ignatie, Maria, Mihail, Iioana şi Nichita BOJCIUC, Maria şi Filip CHEFIUC, Anna şi Achilina BERDAR, Dimitrie, Ilie, Parascheva, Nastasia şi Iftimia FERCIUC, Onufrei şi Nastasia FAICIAC, Petru, Maria şi Paul Volfinger, Titiana şi Grigore TURCHEVICI, Ioan, George, Nastasia, Magdalena şi Ecaterina ŞCRABA, Antonie şi Axenia BERCIUL, Elena CIONOHOZ, Trifon, Parascheva, Irina şi Maria SEPCIUC, George şi Maria GONTARIUC, Petru şi Mihail MÂNDRIŞOR, Ştefan, Axenia, Grigorie şi Domnica DOLINSCHI, Maria ŞALOSCHI, Titiana, Petru, Pentelei şi Nichita DAVIDEAN, Petru şi Tecla ODINSCHI, Varvara, Eufrosina şi Dimitrie MANCOVSCHI, Axenia SANDULOVICI, Domnica MIROŞ, Axenia şi Titiana COCERHAN, Maria George şi Iacov SCRIPCARIU, Ioan COJOCARIU, Vasile DUMITRIUC, Dimitrie, Parascheva şi George TATULICI, Ioan şi Iftimia ALBOTA, Ioan şi Ecaterina PORFIREAN, Michail, Christina, Constantin, Calinica şi Mateiu MOSCALIUC, Grigorie BILINSCHI, Casandra FRUNZĂ, Grigorie şi Anna PŞINEC, Timofie şi Teodor PETRAŞCIUC, Gerasim MOISIUC, Ilie şi Domnica FALIBOGA, Ecaterina, Michail, Teodor şi Eudochia BRUS, Michail CHALUS (se citeşte HALUS), Maria şi Pentelei SAVIUC, Eudochia, Constantin, Pelagia şi Elena MATEICIUC, Constantin şi Titiana POLEANSCHI, Vasilisa, Ignatie, Anna, Ioan şi Sofia JACOVEICIUC, Grigorie TVARDOVSCHI, Filip, Irina, George, Domnica, Emanuil şi Daniil ROMANIUC, Varvara, Nastasia, Elena, Parascheva, Grigorie şi Maria GEORGICIUC, Nastasia şi Ilie VADELIUC,  Axenia şi Nastasia TRUFIN, Parascheva şi Nastasia TANASICIUC, Ioan şi Gavriil SINEAVSCHI, Dimitrie, Domnica, Constantin şi Miron BOHATIR, Daniil PELEPCIUC, Achilina MELNECIUC, Maria HERDEGA, Ioan ORJENDOVICI, Sofia COSTANCIUC, Michael, Parascheva, Ioan, Ecaterina, Maxim şi Elena SMUC, Simion TUN, Axenia PAULIUC, Constantin REBCIUC, Teodor şi Sofia SINEAVSCHI, Grigorie, Paul şi Sofia PURŞAGA, Georgie, Domnica şi Daniil ŞVED, Ioan ALEXIUC, Alexie TATAR, Dimitrie, Irina, Iftimia, Axentie şi Eudochia BUCATCA, Andrei MANCHEVICI, Iacob şi Maria UHRENIUC, Onufreiu şi Ana MAXEMIUC, Paul, Ioan şi Maria PROŢIUC, Grigorie, Maria şi Irina ILCIUC, Grigorie MAZUREAC, Maria ZAHUL, Parascheva CUSIEC, Sofia, Onufreiu şi Sofronia COSOVAN, Maria TATAREN, Onufreiu CHARIUC (se citeşte HARIUC), Teodor TIMCIUC, Vasile LASCHIVA, Vasile COSTINIUC, Miron şi Ioan CHIMEC (se citeşte HIMEC), Eudochia BODNARIUC, Simion, Maxim, Ioan şi Atanasie PASARIUC, Miron şi Ioan RIZAC, Maria ONUFREICIUC, Sofronia COSACIUC, Melania CIOBOTARIU, Iustina FLORESCU, Lucian, Parascheva şi Procopie SCACUN, Eufrosina DRAVTA, Elena CREJANOVSCHI, Nastasia şi Anna DUMITRIUC, Dimitrie şi Sofronia RACHOVSCHI, Pelagia şi Michail ŞENCARIUC, Ioan DOFTORIUC, Alexie HACMAN şi Artemon PENTELEC[6].

O colectă pentru Internatul de studenţi din Cernăuţi, făcută, în mai 1896, de „Vasile BUSNEAN, cooperator în Banila-moldovenească”, menţionează următoarele nume de localnici: Constantin ŞTEFANOVICI, Leon BALOŞESCUL, Teodor CRACALIA, Ilie LOGHIN şi Teodor CHARITON[7].

1901: „Prin Vicovu de Sus (Ober-Wikow), am călătorit, prin împădurita țară muntoasă, spre nord-vest, până la Krasna-Ilski, satul românesc extrem din nord-vest, deoarece satele Banila Moldovenească, Davideni, Comareşti vorbesc limbi slave, în ​​ciuda românilor. De aici, am urmat Siretul, trecând prin Ciudei (Czudyn), unde locuiesc evrei, germani, români şi ruteni, spre Suceveni” [8].

1907: O polemică politică, publicată de Apărarea Naţională, şi semnată, în 14 martie 1907, în Bănila Moldovenească, de Toader Opaeţ, Ştefan a lui Ioan Borşan, Filimon Cuciurea şi Alecu Borşan, conţine şi o informaţie importantă pentru istoricul obştei. Şcoala din Coşuliuca, cu 2 clase, s-a înfiinţat în 1904, cu Constantin Vlad învăţător, înlocuit cu „Kocza din Ipoteşti”, care a renunţat la predarea în limba română, optând pentru ruteană – cum i se spunea, pe atunci, limbii ucrainene, în ciuda împotrivirii răzeşilor din Bănila Moldovenească, al căror lider de ocazie, în chestiune, devenise George Şcraba[9].

În 1908, conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Bănila Moldovenească, comună rurală, districtul Storojineţ, aşezată pe Siretul Mic. Suprafaţa: 67,55 km p.; po­pulaţia: 4.249 locuitori români şi ruteni, de religia gr. or. Se compune din vatra sa­tului şi din cătunele: Dunaveţ, Hilgea (sau Pontu-Euxin), Hoiniceni, Coşciuia, Laurenca, Pantin, Plaiul, Poliana, Rivna, Soloneţ şi Strungiu. Este legată cu Cireş şi Budineţ printr-un drum distric­tual, care se bifurcă aci, o ra­mură apucând spre Berhomet, alta spre cătunele sale Hilgea şi Coşciuia. Are o şcoală populară şi o bi­serică parohială, cu hramul „Înălţarea Domnului”, ambele în Bănila Moldovenească pro­priu-zisă; o biserică filială, cu hramul „Sf. Ioan cel Nou”, în cătunul Coşciuia. Românii au o casă de economie şi un ca­binet de lectură. La 1776, era în posesia unui oarecare preot Ştefan. În pădurea Rosişnei se află un munte, pe al cărui vârf stă o foarte frumoasă stâncă, numită „Scala-Doboş”, care este obiectul unei legende răspândite prin populaţia dimpre­jur. Se zice că aci şi-a avut locuinţa căpitanul de haiduci Doboş, foarte mult cântat în poeziile populare ale rutenilor. Populaţia se ocupă cu agri­cultura, fâneţurile, exploatarea pădurilor şi cu creşterea vi­telor. Mulţi fac chirigie, tră­ind din transportul lemnelor. Comuna posedă 1.670 hectare pământ arabil, 1.590 hectare fânaţuri, 37 hectare grădini, 1.283 hectare izlaz şi 10.750 hectare pă­dure. Se găsesc 338 cai, 2.069 vite cornute, 640 oi, 760 porci, 202 stupi. Bănila Moldovenească, veche moşie boierească, cu admi­nistraţie specială, districtul Storojineţ. Suprafaţa 10.06 km p.; po­pulaţia: 88 locuitori, ruteni şi izraeliţi”[10].

1910: Din conducerea Societăţii Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni făcea parte şi „Eudoxiu cav. de Ursachi, mare proprietar în Banila moldovenească”. „Societatea numără, astăzi, 2.572 membri ordinari, 17 membri fundatori şi 9 membri onorari”, iar adunări generale s-au ţinut „prin satele răzeşeşti, anume în Nepolocăuţ, Cuciurmic, Broscăuţ, Ropcea, Igeşti, Banila moldovenească, Muşeniţa, Mihalcea, Cabeşti, Voloca pe Ceremuş şi Carapciu pe Ceremuş. În toate locurile acestea, mazilimea şi răzeşimea au întâmpinat stăruinţele societăţii cu mare însufleţire” [11]. „În 9 octombrie 1910, a avut loc o frumoasă adunare a mazililor şi răzeţilor din Banila moldovenească, la îndemnul domnului proprietar mare şi primar Eudoxie cav. De Ursachi şi Alecu Daşchevici. Din partea comitetului au luat parte dl vicepreşedinte Dr. Iancu cav. de Cuparencu şi Leon cav. de Vlaico, însoţiţi de un număr considerabil de tineri universitari, ca reprezentanţi ai Societăţii academice „Academia Ortodoxă”, „Junimea” şi „Dacia”. La gara din Banila, au fost întâmpinaţi reprezentanţii noştri de inteligenţa locală, în frunte cu dl Ursachi, iar la localul şcolii i-a salutat, în numele mazililor şi răzeşilor din Banila, dl paroh Ştefan Stefanovici. A răspuns dl Dr. Cuparencu, mulţămind pentru frumoasa primire şi invitând pe cei prezenţi, la orele 4, la adunare. Adunarea a fost deschisă de dl. H. Stefanovici, la a cărui propunere s-a ales de prezident ad-hoc Dr. Cuparencu per acclamationem. Întâmpinat cu vii aplauze, a început Dr. Cuparencu oraţiunea sa, arătând rolul însemnat ce l-au jucat, în trecut, mazilii şi răzeşii din Bucovina. A raportat despre activitatea comitetului şi, în special, despre ajutoarele acordate, în anul acesta, elevilor sărmani şi sârguincioşi, care frecventează şcolile secundare şi primare în capitală. A provocat pe mazili şi răzeşi la muncă serioasă, şi a încheiat cu cuvintele: „Avere n-aveţi ca strămoşii voştri, aceasta e în mare parte în mâna duşmanilor voştri; pă­straţi cel puţin cinstea neamului şi odorul cel mai scump al stră­bunilor, limba românească, pe care să o lăsaţi neştirbită copiilor voştri. Daţi copiii la şcoală, căci azi numai prin cultură putem ajunge la ceva”. Frumos a vorbit dl superior Zaharie Şesan, despre însemnătatea şcolii, îndemnând pe cei prezenţi să-şi dea copiii la şcoli româneşti, să trăiască în unire şi să nu se lase ademeniţi de contrarii neamului. La propunerea dlui Vasile Marcu (din Frătăuţi – n. n.), care e un membru zelos al răzeşilor, adunarea l-a felicitat pe Dr. Cuparencu, la obţinerea gradului de doctor în filozofie, mulţămindu-i, totodată, pentru munca prestată pentru mazilii şi răzeşii din Bucovina. Mai mulţi elevi ai şcolii din sat au declamat frumoase poezii româneşti. Laudă şi onoare i se cuvine dlui Leşan, care îşi cunoaşte aşa de bine misiunea sa ca educator al tineretului şi naţionalist vrednic. Cu un puternic „Trăiască prea luminatul împărat Francisc Iosif I”, s-a încheiat această mândră adunare. La finea adunării, s-au trimis, la propunerea dlui Daşchevici, telegrame de încredere şi recunoştinţă preşedintelui societăţii, Dionisie cav. de Bejan, şi deputatului prof. univ., dlui Dr. Constantin Isopescul-Grecul. Seara, a avut loc o petrecere cu dans, pe care a deschis-o dl Dr. Cuparencu, cu dna Vilhelmina de Ursachi. A fost animaţie şi entuziasm, în toată suflarea românească, până în zori de zi. Esprimăm recunoştinţa noastră inteligenţei din Banila şi dlor studenţi universitari care şi-au dat toată silinţa ca, atât adunarea, cât şi petrecerea, să reuşească atât de frumos. Venitul curat s-a distribuit între „Soc. Mazililor şi Răzeşilor bucovineni” şi „Soc. Doamnelor române” din Banila, a cărei harnică prezidentă e dna Ursachi”[12].

1910: „Societatea Mazililor şi Răzeşilor buco­vineni a trimis liste de subscripţie, în toamna anului 1910, la diferite persoane. Începem cu publicarea celor sosite. Pe lista Nr. 7, încredinţată dlui Zaharie Leşan, învăţător superior în Banila Moldovenească, au sosit 29 coroane, la care au contribuit: Iancu de Cracalia 3 coroane, Zaharie Leşan, George Chariton, Neagul Minai, Vasile Bohatir câte 2 coroane, Tudor Bujor, Iustin Cârdei, Titus Puşţinchevici, George Martilici, Otilia Siretean, Gramatovici, Arcadie Vihnan, George Filievici, Petru Ilica, Dumitru Voloşciuc, Volcinschi, Constantin Zugrav, Simion Boca, N. W., Policarp Ostafi, Calistrat Mancovschi, Teodor Georgiciuc câte 1 coroană, George Popescul, Adolf Fischer câte 50 bani. Afară de aceea, a mai colectat dl Leşan, la nunta d-lui Leon cavaler de Vlaicu, în Banila Moldovenească, suma de 94 coroane, la care au con­tribuit: Isopescul-Grecul, Eudoxie Ursachi, Vihelmina Ursachi, Leon cav. de Vlaico câte 10 coroane, Eudoxie Daşchevici, Aurora Daş­chevici, Ioachim Patraş, Teofil Constantinovici, Ştefan Ştefanovici, Marie Bilobram câte 5 coroane, Olga Iacoban, Alecu Daşchevici, Ilarion Daşchevici, Nicolai Hluşco, Vladimir de Ianovici, Teofila Daşchervici, Cornel Vasilovici, Dimitrie Voloşciuc, Aspasia Daşchevici, Vic­toria Hluşco, Leon Baloşescul, Eufrosina Ştefanovici câte 2 coroane. Din suma aceasta, s-a trimis, la hotărârea comitetului filialei Societăţii din Banila 25 coroane unui elev care cercetează gimnaziul din Câmpulung, iar restul s-au trimis la adresa dlui Cuparencu”[13].

1910: „Doamna Maria de Goian a obţinut şefia poştei din Banila Moldovenească, după răposatul ei soţ, Dimitre cavaler de Goian”[14].

1911: O altă petrecere populară românească a avut loc, la Bănila Moldovenească, joi, 24 septembrie, aranjată tot de către Societatea Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni. „Cu trenul de amiazăzi au sosit, din Cernăuţi, dl inginer Iancu Popescul”, studenţi din societăţile „Junimea” din Cernăuţi şi „România Jună” din Viena, „oaspeţi din districtul Storojineţului”, toţi aşteptaţi, la gară,  de „harnicul naţionalist, dl primar Eudoxiu de Ursachi, de învăţătorii Alecu de Daşchevici, Iancu de Cracalia, Zaharie Leşan şi absolvenutul de liceu Iulian de Cracalia, precum şi mai mulţi călăreţi cu steaguri treicolore, din partea Arcaşilor din loc. De la gară, oaspeţii sunt conduşi, cu muzică, până la „Villa Ursachi”, unde se pregătise o primire splendidă de către doamna Vilhelmina de Ursachi”, printre altele, preşedintă a Filialei Societăţii Damelor Române din loc. de la ora 3, s-au ţinut discursuri, s-a cântat, iar la „Hora Unirii”, jucată domneşte, cu „dl Popescu, cu dna Ursachi care deschid dansul, într-o clipă se încinge o horă la o sută de părechi”. Seara, mare bal mare, la care vin şi „reprezentanţii societăţilor academice „Bucovina” şi „Moldova” şi ofiţerii de la Renotière cavaler de Kriegsfeld şi Nicu cavaler de Goian. Petrecerea a durat până la 5 ore dimineaţa. Venitul curat, care e destinat pentru sprijinirea elevilor sărmani din loc, s-a urcat la suma de 110 coroane 52 bani, la care au binevoit a suprasolvi următoarele persoanr: Eudoxiu cavaler de Ursachi 20 coroane, Societatea Academică „Junimea” 5 coroane, societăţile academice „Bucovina” şi „Moldova” câte 5 coroane, M. Gottesmann 5 coroane, Leon de Baloşescul 4 coroane, protopresviter Ioachim Pătraş, familiile Goian şi Cracalia câte 3 coroane, I. Leşan, învăţătorul Petrea Dolinschi, secretarul comunal Constantin Zuhrav şi Ştefănică Borşan câte 2 coroane, domnişoara Berciu şi domnii Eugen Braha, Paul Chariton, Grigorie Borşan, Isidor Moscaliuc câte 1 coroană”[15].

1912: Ucraineni din Bănila Moldovenească, sătenii din „Rivna, atinenţă a Banilei Moldoveneşti”, care, „marţi, în a treia zi după sfintele Paşti, au convocat deputaţii ucraini” la o adunare populară, sub conducerea localnicilor „ucrainului Hinceac” şi „Mankovschi, un gospodar din Banila, pe care galiţienii l-au cumpărat pentru dânşii, neavând un om apt să conducă banca sătească din Poeni, altă atinenţă a Banilei”, adunare la care au paricipat „deputatul-ţăran Leşan, deputatul-coşarcar Iwaniţki din Storojineş, renegatul Spenul (Spânul – n. n.) şi vreo câţiva învăţătoraşi, codiţe ale ucrainilor”[16].

1919: În Comisiunea agrară de ocol Ciudei, locţiitor era „Meier Gross, proprietar mare, Banila pe Siret”, iar dintre ţărani, „Ion Hoinic, agricultor, Banila pe Siret”[17].

1921: Reprezentanţi ai parohiilor locale în Congresul bisericesc din 3 octombrie 1921 au fost „Sachnovici Victor, Banila pe Siret (Cireş-Opaiţeni) şi Wassilko-Serecki George conte, strada Flondor 38, Berhomet pe Prut, Banila pe Siret” [18].

1921: Printre familiile stabilite definitiv la Igeşti, s-au numărat şi „mazilii Daşchievici s-au mutat încoace din Banila Moldovenească; Vornicul de poartă Ureche a venit din Banila Moldovenească; Bălăşescul, răzeş, a venit din Banila Moldovenească”[19].

1922: „Având în vedere concursurile publicate, cererile prezentate şi propunerile făcute de revizorate, Consiliul şcolar al ţării a făcut, în şedinţa din 27 Martie 1922, sub preşedinţia domnului Director general delegat al învăţă­mântului din Bucovina, următoarele numiri, pe ziua de 1 Aprilie 1922: a). în calitate de învăţători superiori – Aurelian Cudla în Banila pe Sirete-Rivnia; b). în calitate de învăţători definitivi şi învăţătoare definitive – Anastasia Scraba la Banila p/S.-Rivnia; Isidor Livescu la Banila p /S.–Helgea-Coşciuia” [20].

Odată cu retragerea trupelor româneşti din Bucovina, în 1940, evreii Moise Haller, Natan Druckmann şi Irlanda Lupowicz au fost duşi şi executaţi în Suceava.

În iulie 1941, când trupele româneşti s-au întors la Bănila, au fost ucişi cărturarul evreu Jakob Brecher şi fiica sa, biblioteca lui, cu peste cinci mii de volume, fiind distrusă. Alte 18 victime, printre care Rachel Sucher, Druckmann, Frieda Sussmann, Jakob Fleischer, Mendl Safran, Baruch Singer, M. Satran şi Libzi Welloch, au căzut în acele zile, ceilalţi evrei fiind duşi, mai întâi, la Storojineţ, unde au fost puşi să-şi înjghebeze un ghetou, iar de acolo, în lagărele din Transnistria. Criminalii Bănilei Moldoveneşti au fost primarul Moscaliuc şi un ins anonim, Burbaza, care s-au pus în fruntea bestiilor umane, dar şi un oarecare Ciornei, care a încercat să-l ucidă pe doctorul Isiu Salzberg, care asistase la naşterea nepotului său.

1944: „Prin ordinul „Nr. 63.175 din 20 martie 1944, se înaintează 1a gradul II în învăţământul primar, pe ziua de 1 septembrie 1943, următorii învăţători şi învăţătoare, care au reuşit la examenele de înaintare la gradul II, din sesiunea August 1943, la Centrul Cernăuţi, cu notele arătate în dreptul fiecăruia: Ciocoiu Olimpia, comuna Banila pe Dobovăţ, media 8,00”[21].

Crimele de la Bănila Moldovenească au fost condamnate, încă din ziua comiterii lor, de către parohul Dometie Ştefanovici, nepotul fostului învăţător din sat, care a refuzat, din solidaritate cu victimele, să mai intre în biserică, în duminica următoare, cea de după barbara sâmbătă a monstruozităţii rurale.

[1] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 337

[2] Politische und gerichtliche / Organisation / der / im Reichsrathe vertretenen Länder von Öesterreich, Wien 1869. pp. 158-161

[3] Romstorfer, Carl A, Aus „Mittheilungen der k. k. Central-Commission, în Maximovici, E.; Mikulicz, A.; Polek, Dr. J; Romstorfer, C. A.; Jahrbuch des Bucowiner Landes-Museum / 1893,Czernowitz 1893, pp. 45-71

[4] Romstorfer, Carl A, Aus „Mittheilungen der k. k. Central-Commission, în Maximovici, E.; Mikulicz, A.; Polek, Dr. J; Romstorfer, C. A.; Jahrbuch des Bucowiner Landes-Museum / 1893,Czernowitz 1893, pp. 45-71

[5] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 35, 1876 p. 69, 1907 p. 141

[6] DEŞTEPTAREA, Nr. 16/1894, p. 127, 128

[7] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 46/1896, p. 4

[8] Weigand, op. cit., pp. 7-17.

[9] Apărarea Naţională, Nr. 20, Anul II, 17 martie nou 1907, p. 2

[10] Grigorovitza, Em., Dicţionarul geografic al Bucovinei, Bucureşti 1908, p. 8

[11] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor bucovineni, Anul I, Nr. 1, bilunar – proprietar şi editor: Prof. Dr. Iancu cav. De Cuparencu; redactor responsabil: Teofil cav de Manescul; tipografia lui E. Kanarski, Cernăuţi, 18 noiembrie 1910, pp. 4-7

[12] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor bucovineni, Anul I, Nr. 1, Cernăuţi, 18 noiembrie 1910, pp. 11-13

[13] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 14, Anul I, 7 iulie 1911,  pp. 159, 160

[14] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 2, Anul I, 7 decembrie 1910, p. 14

[15] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 19, Anul I, 3 noiembrie 1911, pp. 235, 236

[16] Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni, Nr. 4, Anul II, 1 iunie 1912, p. 55

[17] Monitorul Bucovinei, Fascicola 73, 13 octombrie nou 1919, pp. 1-8

[18] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi 21 iulie nou 1921, pp. 64-66

[19] Dan, Dimitrie, Igeştii, în Revista Istorică, N-rele 4-6, Anul VIII, Aprilie-Iunie 1922, pp. 117-119

[20] Monitorul Bucovinei, Fascicula 8, Cernăuţi 21 aprilie 1922, p. 41

[21] Monitorul Oficial, Nr. 72, 25 martie 1944, pp. 2612 şi urm.