Poezia Bucovinei, în spaţiul culturii române

Austria, luând Bucovina sub protecţia sa – desen simbolic, de pe harta din anul 1800 „Geographische Karte der gesammten Cameral Religions und Schulen Fonds Güter in der Bukovina”
Pentru că există un dezinteres incalificabil faţă de ceea ce, în fond, ne defineşte în spaţiul cultural românesc, literatura, îmi propun să recuperez textele vechi, care pun în lumină o anumită individualitate şi o valoare de necontestat a scrisului bucovinean de odinioară. Nu voi încerca să trag concluzii, ci să contemporaneizez concluzii din vremea tumultului, când modernismul imaginii poetice se afla într-o dură confruntare cu tradiţionalismul cultivat de Nicolae Iorga, uriaşul istoric, poet modest fiind, acuzând poezia tânără, care răsuna „în ţara „durutului”, care, zică-i-se şi Bucovină, e bătrâna şi totuşi aşa de primăvăratec etern tânăra noastră Moldovă”, ca fiind scrisă de „nerozii triumfători în cercurile „absconse” ale zilei”[1].
Şi totuşi, poezia bucovineană, aflată în zodia „Iconar”, izbutea să se impună prin prospeţimea imaginii şi prin ceea ce Iorga numea, fără să o identifice şi în poezia modernă bucovineană, îndrăzneala de a crede „că poezia este un capitol al muzicii”. Asta este ceea ce ştiu şi voi afla, fără îndoială, în legitimările pe care le voi afla în mărturiile de dincolo de graniţele Bucovinei istorice, în întreg spaţiul naţional şi spiritual al României mari.
O prefaţă inspirată, deşi ocupa doar o jumătate de pagină, lua în calcul, fără etichetări, „o nouă imagine a vieţii”, datorată generaţiei foarte tinere de poeţi români şi „rezultată din îmbrăţişarea spiritului cu idealul, în clipele de supremă transfigurare. În antologie, alături de Vlaicu Bârna, Geo Bogza, Dan Botta, Virgil Carianopol, Virgil Gheorghiu, Emil Gulian, Radu Gyr, Eugen Jebeleanu, George Lesnea, Pericle Martinescu, Saşa Pană, Mircea Pavelescu, Stephan Roll, Teodor Scarlat, Zaharia Stancu, Tristan Tzara, Urmuz etc., pot fi întâlniţi, cu imagini lirice remarcabile şi cinci poeţi „iconari”, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Mircea Streinul, Iulian Vesper şi E. Ar. Zaharia, inspirata „Antologie de imagini din poezia nouă” a lui Teodor Scarlat atenţionând, practic, asupra modernismului eficient al poeziei bucovinene de atunci, care deja îşi aflase un loc în paginile istoriei literaturii românilor.

Traian Chelariu
traian chelariu
bibliografie: exod (iconar, 1933)
colaborări la ziare şi reviste: junimea literară etc.
în manuscris: aur vechi
Pădurile ard aur în apus
vezi, omeneşte casele-au căzut
pe gânduri lângă focul vetrei lor[2].

Teofil Lianu
teofil lianu
bibliografie: rod (iconar, 1933), stampe în lumină (răboj, 1933)
colaborări la ziare şi reviste: revista scriitoarelor şi scriitorilor români, orion, junimea literară, răboj etc.
Noaptea rezemată-n crestele pădurii
a cântat din frunza fagilor şi-a adormit
Amiaza s-a oprit cu spicele spre soare[3].

Mircea Streinul, desenat de Radu Bercea
mircea streinul
bibliografie: carte de iconar (1933)
colaborări la ziare şi reviste: gândirea, revista scriitoarelor şi scriitorilor români, viaţa românească, junimea literară, orion etc.
În plante cu melancolii de cimitir
se furişează-ncet la amiază vara;
un plop pe marginea şoselei în delir
îşi smulge frunzele pe rând şi-aşteaptă seara.
prin cerc de-albastră apă moartă-n zare
pluteşte nufărul de aur – luna
deasupra mea-nălţară enorme târguri norii[4]
iulian vesper
bibliografie: echinocțiu în odăjdii (iconar, 1933)
colaborări la ziare şi reviste: junimea literară, pana literară, vitrina literară, orion, răboj etc.
în manuscris: prolog
Ţi-i plânsul zbor de naiuri în lemnul scund al serii
Când carnea azurată va bate-n aur pur
şi sângele – ecoul orchestrelor marine –
va nărui cleştarul tăriilor din jur,
din ochiul mort va creşte un zâmbet pentru tine.
Undeva, în copilărie,
caii satului meu pasc zorile liliachii[5].
e. ar. zaharia
bibliografie: apoteoz
colaborări la ziare şi reviste: orion, junimea literară, răboj, pana literară.
în manuscris: scrisori către afania, eseuri.
Şi-n zori cum dimineaţa se brumase
şi-obrazu-i era ud de peste noapte
nici frunze negăsind, nici mere coapte
s-a căţărat pe coama unei case[6]
[1] Cuget clar, Anul I 1936-1937, Vălenii de Munte 1937, pp. 17, 18
[2] Scarlat, Teodor, Antologie de imagini din poezia nouă, Bucureşti 1934, p. 12
[3] Scarlat, Teodor, Antologie de imagini din poezia nouă, p. Bucureşti 1934, 21
[4] Scarlat, Teodor, Antologie de imagini din poezia nouă, Bucureşti 1934, p. 30
[5] Scarlat, Teodor, Antologie de imagini din poezia nouă, Bucureşti 1934, p. 35
[6] Scarlat, Teodor, Antologie de imagini din poezia nouă, Bucureşti 1934, p. 38