Dimitrie VATAMANIUC

Dimitrie VATAMANIUC

25.09.1920, Suceviţa

         „Ioan Popovici-Bănăţeanul” (1959), „George Coşbuc. O privire asupra operei literare” (1967), „Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut” (1968), „Ion Agârbiceanu” (1970), „Lucian Blaga” (1977) etc., „Publicistica lui Eminescu. Manuscrisele” (1988), Mihai Eminescu: „Contribuţii documentare” (1993), „Basarabia, pământ românesc, samavolnic răpit” (1997), „Sfântul pământ al Transilvaniei” (1997), „Românii din afara graniţelor ţării” (1988) înseamnă „Convorbiri sub scara cu îngeri” (2010) cu Dimitrie Vatamaniuc.

Paul CELAN

Paul CELAN

23.11.1920, Cernăuţi – 20.04.1970, Paris

         Iniţiat în „dogma luminilor stinse”, în nedreaptă suferinţă şi în înţeleaptă iertare, Paul Celan, „deget de înger” în scrisul universal şi glorie nemeritată a Bucovinei, iniţiază în divinul uman („apă iertată”) prin dezlănţuirile cosmice, numite „Tangoul morţii” (1947), „Nisipul din Vrnen” (1948), „Mac şi memorie” (1952), „Din prag în prag” (1955), „Sprachgitter” (1958), „Meridian” (1960), „Trandafirul nimănui” (1963), „Meandrele respiraţiei” (1967).

Eugen DIMITRIU

Eugen DIMITRIU

01.10.1923, Sărata-Basarabia

         Ctitorul Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni, cu un trecut de nedreaptă suferinţă în închisorile bolşevismului românesc, cărturarul Eugen Dimitriu a biruit, în competiţia cu gomoşenia suficienţilor, publicând: „Ştiinţa în Bucovina” I, II (1984, 1985), „S. Fl. Marian şi corespondenţii săi” (1991), „Lovineştii” (2001), „Oraşul muzelor” (2002), „Cazabanii; O cronică de familie” (2004), „Lumini fălticenene” (2010), „Lumini bucovinene” (2012).

Gruia BODNĂRESCU

Gruia BODNĂRESCU

07.04.1924, Suceviţa

         Debutând în 1939 şi publicându-şi poemele, până în 1945, în suplimentul literar al gazetei „Bucovina” şi în „Revista Bucovinei”, Gruia Bodnărescu avea să-şi adune frânturi de operă lirică şi narativă între coperţile unei cărţi abia în anul 2012, sub titlul „Ziua tuturor întâlnirilor / poeme şi proze”, volumul fiind prefaţat de Academicianul Dimitrie Vatamaniuc, el însuşi poet iconar, în acele vremuri tulburi, şi de poetul Constantin Hrehor. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.

Selma MEERBAUM-EISINGER

Selma MEERBAUM-EISINGER

Victimă a Holocaustului

15.08.1924, Cernăuţi – 16.12.1942, lagărul Mihailovka

         O superbă poetesă evreică, verişoara lui Paul Celan şi prin vocaţie lirică, nu numai prin înrudire familiară, care a sfârşit tragic în cumplitul lagăr de la Mihailovka, Selma Meerbaum-Eisinger supravieţuieşte în memoria evreilor prin cartea „M-a copleşit dorinţa. Scrisorile unei tinere evreice către un prieten”, prin care profesorul ei cernăuţean, Herş Segal, îi valorifica manuscrisele, carte publicată, ulterior, şi în limba germană, dar nu încă şi în română.