Nicolae IORGA: Ajutați pe frații voștri!

*

Se umple țara de pribegi. De două ori rușii au intrat în Bucovina, frământându-se cu austriecii. Acum, după ce au luat din nou Cernăuții, zoresc din urmă rămășițele oștirilor lui Francisc Iosif, care fug către pasurile Ardealului. Ici și colo se dă câte o luptă, lângă ogoare ce se desfundă, lângă sate care ard, La Câmpulungul bucovinean s-au întâlnit acum cei care caută scăparea și cei care li-au prin urma. Rușii sunt, va să zică, la trecătorile Ardealului, spre Rodna și Bistrița. De acolo au și pornit românii în pribegie, mai ales femeile și nevârstnicii.

*

Ruși din Suceava, la o nuntă țărănească din Burdujeni

*

Mai trec la noi, unul câte unul sau și în cete, ostași răniți, obosiți, înghețați, cari nu-și mai simt puteri să lupte pentru stăpânul lor ungur sau neamț. Trec tineri cari n-au nici o tragere de inimă să intre în foc pentru o țară vitregă, ce se prăbușește. Trec atâția oameni cari nu mai au nici casă de adăpost, nici pâine de pus în gură, cari s-au săturat să tremure de frig la graniță, așteptând pomana unui săculeț cu făină.

Cei mai mulți vin prin orașe, unde, pe cât e de multă lumea, pe atât de slabă e simțirea. Acolo, la case e piatră tare și fier rece, iar sufletele sunt la fel. Mila de oameni nu umblă în trăsură ori în automobile și nu se încălzește în blăni scumpe.

Știți povestea lui Dumnezeu însuși, cari s-a prefăcut într-un moșneag sărac și n-a găsit primire și ajutor decât numai la alt sărac ca dânsul. Așa e și în lume.

*

*

Poate să se abată și la casa dumneavoastră un suflet de frate gonit de nevoi grozave, cum să ne ferească Dumnezeu să îndurăm și noi. Nu-i închideți ușa voastră, nu-i cruțați puținul vostru ajutor. Pacea și îndestularea sunt daruri din cer, și pentru dânsele se plătește vamă.

Iar vama Domnului se răspunde în mâna sărmanului, a pribeagului, a prigonitului, a văduvei și a orfanului!

* 

Nicolae IORGA

(Neamul românesc pentru popor, V, nr. 45, 30 noiembrie 1914, pp. 705-707)

*