Kleine Europa: Karlstejn, Nelahozeves, Zbraslav, Praha
*
O carte veche, deteriorată şi fără coperţi, pe care mi-a pus-o la dispoziţie colegul meu Marcel Horodincă, îmi oferă privilegiu de a admira un splendid album de fotografie veche (formatul paginii, ceva mai mare decât A4), cu instantanee din spaţiul ceh, după câte îmi dau seama, în absenţa oricăror altor elemente de identificare (titlul albumului, editura, anul apariţiei etc.). Lucrate în alb-negru (transformat în sepia de trecerea vremurilor), fotografiile de odinioară reprezentau, în Bucovina, nu doar simple informaţii culturale, ci chiar şi invitaţii la călătorie. Şi îmi amintesc de o scrisoare a lui Iraclie Porumbescu, adresată Mărioarei Porumescu-Raţiu, în care vorbea despre o ţărancă din Şcheia, pe care o întâlnise la Viena, unde ţăranca venise, cică, să-şi caute dreptatea la “drăguţul de Împărat”.
*
Iraclie Porumbescu începu să-i explice că dreptatea şi-o află ţăranul român din Bucovina dacă merge la Tribunalul din Suceava şi-l caută pe “părintele naţiunii” Iorgu Toma (cel pe care îl tot ignoră vămenii, deşi casa lui a fost transformată în sanatoriu) şi că Iorgu Toma o s-o înveţe şi pe ea ce are de făcut. “Am fost la conu’ Iorgu, m-a învăţat ce să fac, dar am zis să văd şi Viena, cât încă-s tânără!”, i-a răspuns şcheianca de vreo patruzeci de ani. “Dar cheltuiala?”, a întrebat Porumbescu. “Mare scofală: biletul costă cât o oaie bună… Doar oboseala drumului m-a făcut să nu mai aştept până la bătrâneţe”.
*
Cam aşa se trăia în părticica de “Kleine Europa”, numită Bucovina, pe vremea austriecilor. În memoria acelor vremuri, dar şi din respect faţă de tot ceea ce înseamnă memorie, am să scanez şi am să postez conţinutul acelui album, deocamdată inidentificabil, pe care-l pun, astfel, la dispoziţia tuturor celor interesaţi.
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Celelalte zeci de pagini ale albumului le voi scana şi posta, separat, în grupaje rezonabile, pe parcursul zilelor următoare. Aşa, în trecere, nu pot să nu remarc faptul că şi în bisericile catolice cehe se găsesc elemente ale străvechii simbolistici hyperboreice. Dovadă că mică-i lumea şi că, în ciuda orgoliului nostru făţos, lustruit cu blănuri de dihor, nu prea suntem doar noi buricul pământului.
*
Ion Drăguşanul