Iosif Berman și alți pășitori fără țintă prin viață
Iosif Berman (17 ianuarie 1892, Burdujeni – 17 septembrie 1941, București). Tatăl său participase la Războiul pentru Independență din 1877. A învățat tehnica fotografică de la fotografii din Suceava și din Cernăuți. În 1911, câștiga concursul pentru ocuparea postului de fotograf la „Gazeta ilustrată” (toate fotografiile cu refugiați bucovineni, în Burdujeni și în Mihăileni, de el au fost făcute), apoi a fost fotograf de război la Odessa, în nordul Caucazului și la Novorosiisk, după care, până în 1923, s-a stabilit la Constantinopol, împreună cu soția sa Raisa și cu fetița lor, Luiza, care se născuse printre flăcările revoluției sovietice. A colaborat cu ziarele „Adevărul”, „Dimineața” și „Sportul”, cu Associated Press, Scandinavian Newspaper Press și New York Times, dar și cu publiciști de marcă, precum Geo Bogza, Constantin Mille, Brunea Fox sau cu etnografii Dimitrie Gusti și Constantin Brăiloiu.
Iosif Berman s-a născut evreu, dar și român (tatăl său câștigase acest statut, cu arma în mână, la asaltul redutelor din Balcani); prin opera lăsată după sine (eu reproduc doar câteva fotografii), s-a învrednicit cu adevărat la memorie, ceea ce nu se poate spune despre cei mai mulți dintre noi, ceilalți pășitori fără țintă prin viață.
*