Între Pacea de la Bucureşti şi Unire (I) | Dragusanul.ro

Între Pacea de la Bucureşti şi Unire (I)

*

Pentru o foarte singură dată, bunul Dumnezeu şi-a întors faţa, cu bunăvoinţă, şi înspre neamul românesc, trecându-i cu vederea ipocrizia şi minciuna cu care se nutresc necontenit. Nu ştiu de ce, vreme de secole, ne tot lăsase în calea oropsirilor, nu înţeleg de ce părea că are de gând să ne spulbere cu totul, în primăvara anului 1918, când Austria, Germania, Turcia şi Bulgaria ne cam puseseră juvăţul de gât, nutrind numai gânduri negre asupra noastră. În zadar se jertfiseră, absolut eroic, vreo patru sute de mii dintre cei mai buni fii ai ţării, pentru că acolo unde vindeca sângele otrăvea politica, pururi şovăielnică şi nestatornică. Prin Pacea de la Bucureşti, încheiată, de fapt, la Buftea, în 24 aprilie / 7 mai 1918, România pierdea întreagă Dobrogea, poalele Carpaţilor, de la Dunăre, până la Piatra Neamţ, unde graniţa nouă o lua curmeziş către răsărit, înghiţind alte teritorii româneşti, pentru a le alipi, ca despăgubiri de război, la… Bucovina. Sporea, astfel, neamul românesc în Bucovina şi se bucurau fruntaşii noştri că vom fi mai mulţi, cu o sută de mii, decât ucrainenii, care ne egalaseră la vreo trei sute de mii.

*

Le Miroir, 10 sept 1916: Regele Ferdinand – fotografie de presă

*

Între timp, Pacea de la Bucureşti era privită de Regatul Român ca o mare biruinţă. În sfârşit, aveam condiţii de propăşire (nu-mi cred ochilor când citesc astfel de prăpăstii în „Monitorul Oficial”!), chiar dacă pierduserăm o treime din ţară. Ni se alăturaseră, în schimb, prin voia lor, basarabenii, iar noi, românii, în loc să ne mângâiem cu solidaritatea fraţilor de peste Prut, deja ne fuduleam cu refacerea… Moldovei lui Ştefan cel Mare. Lipsea din ea mult, de la Mărăşeşti, în jos, iar bucăţica de Moldovă dintre Prut şi Carpaţi era sufocată de populaţie, de foamete şi de boli. Multă boierime prin târguri, că oraşe încă nu aveam, deşi boierii mari, ca întotdeauna, s-au fost retras în Basarabia, încă din vremea alianţei cu ruşii, şi acolo au rămas, ca să-şi scape preţioasele vieţi.

*

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris. Le Roi Ferdinand de Roumanie et M. Millerand

*

În „Monitorul Oficial”, textul ruşinoasei capitulări de la Buftea (Bucureşti) nu fusese publicat, şi nici măcar în presa românească (eu l-am găsit în ziarul de limbă germană, proprietate a serviciilor secrete ale Armatei Române, la care lucrau – şi aveau să ispăşească dur – Slavici, Arghezi şi alţi câţiva scriitori, cărora le ceruse generalul Iliescu să rămână acolo). În „Monitorul Oficial”, numai poziţii oficiale, pline de încredere în viitor şi cu două promisiuni uriaşe: reforma agrară şi reforma constituţională… imediate. E lesne de calculat cât face „imediat” în statalitatea românească: aproximativ 8 ani, ici cu ceva în minus, acolo cu ceva în plus.

*

Les Annales, 17 septembrie 1916: Regele Ferdinand

*

Regele Ferdinand triumfa înţelept, iar aleşii norodului băteau mătănii şi pupau conduri. Româneşte aşa a fost, aşa este şi aşa va fi întotdeauna. Erau de plătit despăgubiri uriaşe de război, în condiţiile în care se pierduse şi o bună parte din ţară, şi atât tineret energic, dar dus de nas cu patriotismul. În timpul războiului anterior, cel din 1877, cu banii ţării se făcuse minunatul rai de la Sinaia, inclusiv Peleşul, inaugurat taman atunci când eroii de la Plevna, Smârdan, Griviţa şi aşa mai departe, pentru că nu li se da pământul promis, s-au lăsat ucişi de bravii jandarmi români, care se topeau de dragul monarhiei, inclusiv a monarhiei comuniste, când nu li se mai zicea jandarmi. Şi în războiul acesta, de mai puţin de doi ani, deşi viteji ca nimeni alţii, au pierit patru sute de români, şi încă se mai putea rezista, pentru că se cam învăţaseră ai noştri să lupte chiar şi în izmene, doar cu pumnii, pentru că „investiţiile în armament” s-au dus pe averile oligarhiei, în frunte cu duioasa Sa Maiestate Ferdinand Întregitorul, care, deocamdată, o băgase pe mânecă, pentru că nu-i mai rămăsese din ţară nici măcar pentru cât o plombă la măsea.

*

*

Ei, dar mai opreşte-te, Ioane, cu balivernele, pentru că poporul nostru muncitor altceva a învăţat la şcoală şi nu are rost să-l sminteşti cu mărturiile vremurilor de atunci! Ce adică, dacă-i oficiosul regal şi guvernamental, şi ce dacă scrie acolo câte şi mai câte? Oamenii, pe atunci, încă nu-i citiseră pe istoricii noştri patrioţi, care au descoperit că Pacea de la Bucureşti nici nu există şi că, prin urmare, nici nu trebuie amintită. Există numai întregirea, Ioane, ca har Dumnezeiesc al lui Ferdinand I-ul, pentru că i se urâse Părintelui Cosmic să tot fluiere a pagubă după noi. Priceput-ai?

*

*

Raportul consiliului de miniştri

către M. S. Regele

*

Sire,

*

În urma retragerii ministerului prezidat de d. general Al. Averescu, subsemnaţii, fiind chemaţi la guvern de înalta încredere a Maiestăţii Voastre, ne găsim în faţa necesităţii de a supune unei grabnice ratificări a Parlamentului tratatul de pace ce s-a încheiat cu Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman şi Regatul Bulgar.

Parlamentul actual nefiind în număr pentru a putea lua deciziuni legale, după cum s-a dovedit în două rânduri, cu cel mai profund respect rugăm pe Maiestatea Voastră a semna alăturatul proiect de decret pentru dizolvarea Adunărilor legiuitoare Constituante.

*

Această dizolvare nu implică, din partea guvernului Maiestăţii Voastre, renunţarea la repedea înfăptuire a unor reforme agrare şi electorale, cari necesitase deja convocarea unei Constituante.

Guvernul Maiestăţii Voastre, hotărât să întreprindă o opera de reorganizare a tuturor ramurilor activităţii de Stat, înscrie o largă reformă agrară şi o adâncă reformă electorală ca două puncte principale în programul său.

*

Suntem / Cu cel mai profund respect / Sire, / Ai Maiestăţii Voastre / Prea supuşi şi prea plecaţi servitori, // Preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de interne, ad interim la agricultură şi domenii, A. Marghiloman. / Ministrul afacerilor străine, C. C. Arion. / Ministru de război, General C. Hârjeu. / Ministru de finanţe, M. Seulescu. / Ministru de justiţie, D. Dobrescu. / Ministrul instrucţiunii şi cultelor, S. Mehedinţi. / Ministrul industriei şi comerţului, C. Meissner. / Ministrul lucrărilor publice, N. D. Ghika. // No. 89” (Monitorul Oficial, No. 21, joi 26 aprilie / 9 mai 1918, pp. 255, 256).

*

 

*

„Iaşi, 28 Aprilie 1918

*

Telegrama d-lui Prim Ministru A. Marghiloman

adresată M. S. Regelui la Iaşi cu ocaziunea

încheierii păcii de la Bucureşti în ziua de 24

Aprilie (7 Mai) 1918.

*

Am adânca mulţumire să comunic Maiestăţii Voastre că pacea s-a încheiat.

Tratatul care în ultimele negociaţiuni a primit unele modificări favorabile României a fost semnat la orele 12. El va purta titlul de „Pacea din Bucureşti”.

Sub conducerea Maiestăţii Voastre şi ocrotirea Dinastiei, Ţara îşi va putea reîncepe munca spornică pentru consolidarea viitorului ei.

Ministru Preşedinte, A. Marghiloman.

*

*

M. S. Regele a binevoit a răspunde

prin următoarea telegramă:

*

Domnului Marghiloman / Ministru Preşedinte / Bucuresti,

*

Luând act de tratatul încheiat la Bucureşti, Vă sunt recunoscător atât d-voastre cât şi celorlalţi delegaţi pentru munca grea dar devotată ce aţi depus în apărarea drepturilor noastre în aceste clipe dureroase. Am nestrămutata nădejde, ca Rege şi Român, în viitorul vrednicului şi viteazului Meu popor şi Vă mulţumesc pentru asigurarea ce-Mi daţi de încrederea ce o aveţi în trăinicia şi propăşirea Ţării sub conducerea Mea şi a Dinastiei Mele. / FERDINAND (Monitorul Oficial, No. 24, Duminică 29 aprilie / 12 mai 1918, p. 295).

*

*

Mesaj regal pentru deschiderea Corpurilor legiuitoare

*

Iaşi, 4 Iunie 1918.

*

Astăzi, Luni, 4 Iunie 1918, la ora 12, Maiestatea Sa Regele, însoţit de Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor, a intrat în sala şedinţelor Adunării din Teatrul Naţional, precedat de adjutanţii Săi şi de Curtea Regală.

Maiestatea Sa, suindu-Se la tribună, înconjurat de domnii miniştri, a dat citire următorului mesaj de deschidere:

*

Domnilor Senatori,

Domnilor Deputaţi,

*

Simt, ca întotdeauna, o vie mulţumire găsindu-Mă în mijlocul reprezentanţilor Naţiunii. De curând ieşiţi din alegeri generale Îmi aduceţi sentimentul real al Ţării asupra gravelor hotărâri ce se impun chibzuinţei Noastre cumpătate.

Redusă la propriile sale puteri, Ţara a jertfit, cu generozitate şi patriotism înălţător, floarea vitejilor ei fii.

Prelungirea însă a rezistenţei armate ar fi adus sleirea până la istovire a forţelor ei, şi România a încheiat pacea ce i se impunea ca o condiţiune de viaţă pentru dânsa.

*

Tratatul de pace va fi de îndată supus aprobării Corpurilor legiuitoare, conform prescrierii Constituţiunii.

El impune, evident, sacrificii dureroase, dar Poporul Român le va cerceta cu bărbăţia ce o dă percepţiunea exactă a interesului obştesc faţă cu realitatea. Să mulţumim, însă, Cerului că, tocmai în acele ceasuri grele, simţul superior al Neamului a făcut ca frumosul pământ moldovan, rupt din ogorul strămoşesc, să se reîntoarcă la Ţara Mumă şi ca Poporul Basarabean să se arunce în braţele ei pentru a-i spori puterea de muncă şi încrederea în viitor.

*

Buna primire ce au făcut acestui mare eveniment Puterile cu cari tratam Pacea a pregătit calea pentru restabilirea prieteniei noastre ca pe trecut. Menţinând bune raporturi cu celelalte State, vom căuta să reluăm relaţiuni normale de vecinătate cu noile Ţări în formaţiune.

*

Domnilor Senatori,

Domnitor Deputaţi,

*

În sesiunea ce se deschide, Ministrul de Finanţe nu va putea încă să prezinte un buget normal, pentru care sunt sigur că Ţara va consimţi la sacrificiile necesare. El vă va propune o serie de măsuri, menite să înlesnească tezaurului lichidarea sarcinilor şi întâmpinarea nevoilor excepţionale, cărora trebuie să le facem faţă.

Îndreptări adânci de adus, nu numai de ordin administrativ, dar mai ales de ordin moral, cer o remaniere a aşezămintelor noastre în administraţie, în justiţie, în instrucţiune publică. Am încrederea că Corpurile legiuitoare vor acorda măsurile tranzitorii, oricât de radicale ar fi, cari vor înlesni pregătirea şi repedea lor realizare. Încununarea însă a operei Domniilor Voastre va fi să fixaţi punctele de revizuit din Constituţia noastră, pentru ca, în cel mai scurt timp şi înainte de orice altă modificare constituţională, să ajungem la înfăptuirea efectivă a reformei agrare şi la chemarea adevărată a păturilor adânci ale Ţării la viaţa politică.

*

Domnilor Senatori,

Domnilor Deputaţi,

*

Recunoscători către armata care, fără preget, şi-a făcut toată datoria şi înălţând cugetele noastre pentru reclădirea şi împodobirea Statului nostru prin sârguinţă, prin cumpătare şi prin jertfă, rog Pe A-Tot Puternicul să binecuvânteze lucrările Domniilor Voastre.

*

După cetirea Mesajului, Maiestatea Sa Regele a părăsit sala şedinţelor, domnii deputaţi au procedat la lucrările lor, iar domnii senatori au trecut în sala de şedinţe a Senatului din foaierul Teatrului (Monitorul Oficial, No. 56, Luni 4/17 iunie 1918, pp. 787, 788).

*

*

Iaşi, 22 Iunie 1918

*

Sâmbătă, 16 Iunie, la orele 12 din zi, M. S. Regele a primit în sala cea mare din Reşedinţa regală, cu solemnitatea obişnuită, faţă fiind d-nii miniştri şi Curtea regală, biroul şi comisiunea Adunării Deputaţilor, însărcinată a prezenta M. S. Regelui Adresa de răspuns la Mesajul Tronului.

C. Meissner, preşedintele Adunării, dete citire următoarei Adrese:

*

Sire,

*

Cu o adâncă emoţiune şi mulţumire sufletească Adunarea Deputaţilor a salutat momentul în care membrii ei, trimişi din toate unghiurile Ţării, au putut să-şi manifeste dragostea pe care o păstrează Tronului şi Dinastiei.

Pătrunsă de gravitatea momentului de faţă, unic în istoria neamului nostru, Adunarea Deputaţilor va căuta soluţiunile şi măsurile ce se impun şi pe cari Ţara le aşteaptă de la dânsa.

Ostaşii noştri şi-au vărsat cu dărnicie sângele pentru Patrie şi din piepturile lor i-au făcut scut, dar izolată şi redusă la propriile ei forţe, România a trebuit să încheie pacea.

*

Adunarea Deputaţilor urmează să aprobe fără întârziere tratatul de pace şi este convinsă că, oricât de neaşteptat de dureroase sunt sacrificiile ce se impun Ţării, ea va găsi în forţa vitală a neamului nostru, în spiritul de jertfă şi în patriotismul încercat al fiilor ei, puterea de a trăi şi de a progresa.

Graţie patriotismului luminat al reprezentanţilor Ţării cari au dus la bun sfârşit negocierile de pace, visul mai mult decât secular al României de dincoace şi de dincolo de Prut s-a înfăptuit; Basarabia, prin liberă şi spontană voinţă, s-a realipit la Patria mumă, tocmai în momentul când Ţara însângerată avea mai multă nevoie şi de consolare şi de întărirea forţelor ei.

*

Adunarea Deputaţilor salută cu recunoştinţă şi pietate acest înălţător moment şi însemnează ziua de 29 Martie stil vechi, când, în numele Maiestăţii Voastre şi al poporului român şi prin voinţa Sfatului Ţării din Basarabia, s-a consacrat legalmente unirea, ca o zi de sărbătoare naţională.

Doritoare de a se folosi în viitor de roadele păcii, Ţara vede în buna primire a Puterilor cu care tratăm pacea, la acest important eveniment, o cale pregătită pentru restabilirea prieteniei din trecut.

Condiţiunea de Stat neutru, creată României prin tratatul de pace, îi va permite să păstreze bune raporturi internaţionale cu celelalte State.

De asemenea România nu doreşte decât stabilirea de raporturi normale de bună vecinătate cu noile State în formaţiune, create pe baze şi cu respectul principiului naţionalităţilor.

*

Sire,

*

Dacă împrejurările excepţionale prin cari trecem pun în imposibilitate Adunarea Deputaţilor de a-şi exercita una din cele mai esenţiale îndatoriri ale sale, aceea de a putea cerceta, în această sesiune, un buget normal de cheltuieli şi venituri, în care întrevedem de pe acum marile nevoi la care Ţara va trebui să facă faţă, desigur că Adunarea Deputaţilor este gata să primească cât de neîntârziat toate măsurile ce i se vor propune pentru a înlesni tezaurului lichidarea sarcinilor şi a întâmpina nevoile excepţionale.

În această direcţiune Adunarea Deputaţilor este doritoare de a da tot concursul său la adoptarea măsurilor celor mai chibzuite pentru aşezarea economiei naţionale a Ţării pe baze cât de solide.

*

Sire,

*

Un popor conştient de menirea lui nu trebuie să se lase niciodată abătut de loviturile soartei, din contră el trebuie să tragă învăţăminte chiar din marile nenorociri cari îl lovesc.

De aceea, Adunarea Deputaţilor este hotărâtă de a consacra cu cea mai mare atenţiune activitatea sa atât măsurilor de îndreptare de ordin moral, absolut indispensabile operei de restaurare care se impune azi, cât şi remanierii aşezămintelor noastre în administraţie, în justiţie, în instrucţiune publică.

Toate măsurile tranzitorii – oricât de radicale ar fi – necesare pregătirii şi aducerii la îndeplinire a acestor reforme, Adunarea Deputaţilor înţelege să le aprobe fără rezervă.

Adunarea Deputaţilor nu poate concepe de asemenea o restaurare a mult încercatei noastre Patrii fără realizarea celor două reforme, agrară şi electorală, destinate să consolideze din temelie edificiul social şi economic al Ţării şi va vota fără întârziere revizuirea Constituţiunii, fixând punctele cari se vor modifica.

*

Sire,

*

Cu sufletele recunoscătoare către armata, cu încredere în virtuţile strămoşeşti ale neamului nostru, cu simţământul că Ţara, conştientă de greutatea fără precedent în trecutul ei a momentelor de faţă, va fi la înălţimea îndatoririlor şi sacrificiilor ce se cer de la noi toţi, rugând pe cel A-Tot Puternic să ne lumineze inimile şi strigăm într-un glas:

Să trăiţi, Sire!

Să trăiască M. S. Regina!

Să trăiască A. S. R. Principele Moştenitor!

Să trăiască Dinastia!

Să trăiască poporul român, vecinic nepieritor!

*

Preşedinte, C. MEISSNER.

Vice-preşedinţi: Dristorian, Paul Greceanu, Lascar Antoniu.

Secretari: M. Athanasiu, Max Zănoagă, M. Mihăileanu, M. T. Cancicov.

*

*

M. S. Regele a răspuns:

*

Domnule Preşedinte,

Domnilor Deputaţi,

*

Ca totdeauna primesc cu o vie mulţumire expresiunea sentimentelor de dragoste ce Adunarea Deputaţilor manifestează cu cuvinte atât de călduroase faţă de Tron şi Dinastie.

Sentimentele de recunoştinţă ce aduceţi vitezei şi mult încercatei noastre oştiri mă mişcă adânc: ele stăpânesc inima mea, ca orice inimă românească, azi mai mult ca oricând.

Aceiaşi unanimitate de simţire ne leagă pe toţi faţă de fericitul eveniment al unirii Basarabiei cu patria mumă, unire pe care poporul român de dincolo şi de dincoace de Prut a înfăptuit-o ca o puternică chezăşie a propăşirii lui.

Reformele constituţionale, înfăptuite în spirit larg, vor răspunde la legitimele aşteptări a celor cari în vremuri de primejdie s-au arătat demni de toată dragostea şi de toată încrederea noastră. Împroprietărirea ţăranilor şi noul temei al drepturilor politice sunt dorite îndreptăţite de ambele maluri ale Prutului.

*

Domnule Preşedinte,

Domnilor Deputaţi,

*

Starea de neutralitate, care ne va îngădui relaţiuni de pace şi de prietenie cu toate Statele, va permite ca, cu hotărâre şi cu o muncă încordată, supunându-ne la neînlăturabilele jertfe financiare, să încercăm a vindeca grelele dureri şi răni ale prezentului şi să asigurăm astfel o nouă dezvoltare a scumpului nostru popor, care este expus să fie încă greu încercat prin starea câmpului.

Încrezător în însuşirile strămoşeşti şi puterea de viaţă a poporului Meu şi faţă de nestrămutata voinţă ce-Mi arătaţi, strângând împrejurul Tronului toate energiile spre binele obştesc, am ferma speranţă că, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom izbuti în marea dar greaua operă de refacere.

Încă o dată vă mulţumesc din inimă pentru sentimentele de dragoste ce-Mi aduceţi Mie, Reginei şi Familiei Mele; Ne unim din tot sufletul Nostru la urările ce faceţi pentru scumpa noastră Ţară.

*

M. S. Regele binevoi apoi a convorbi mai mult timp cu flecare din domnii deputaţi.

*

*

Duminică, 17 Iunie, la orele 12 din zi, M. S. Regele însoţit de A. S. R. Principele Carol, Moştenitorul Tronului (şi nu uitaţi că a dezertat din fruntea armatelor din zona Ceahlăului, pentru a-şi face de cap, la Odessa, cu Zizi Lambrino – n. n.), a primit, în sala cea mare din Reşedinţa Regală, cu solemnitatea obişnuită, biroul şi comisiunea Senatului, însărcinaţi a prezenta M. S. Regelui Adresa de răspuns la Mesajul Tronului. A. S. R. Principele Carol, Moştenitorul Tronului, a luat loc între domnii senatori, domnii miniştri, aflându-se la dreapta Maiestăţii Sale, iar Curtea Regală şi Princiară, la stanga.

D. Dobrescu, preşedintele Senatului, a citit următoarea Adresă:

*

Sire,

*

Senatul, ales în vremuri grele, dar în deplină libertate a corpului electoral, aduce Maiestăţii Voastre expresiunea respectului şi devotamentului său.

Pătruns de gravitatea împrejurărilor, el va chibzui cu maturitate asupra mijloacelor de vindecare a relelor pricinuite de războiul din care am ieşit.

În acest război, Ţara a dat dovadă de un patriotism şi de un spirit de jertfă demn de admiraţia tuturor. Rămasă singură să combată în contra unor forţe covârşitoare, fiii săi au dus lupta inegală cu o vitejie care a pus într-o vie lumină valoarea rasei noastre.

În aşa condiţiuni însă, rezistenţa nu era posibilă mai departe şi pacea se impunea ca singurul mijloc de salvare.

*

Sacrificiile ce ni se cer prin tratatul ce am încheiat sunt dureroase, dar Ţara le va primi cu resemnare şi, încordându-şi puterile de muncă, se va sili să revină la o viaţă normală, sperăm chiar înfloritoare într-un viitor nu prea depărtat.

În mijlocul dezastrului am avut marea mândrie de a vedea Basarabia, copila scumpă ce ne-a fost răpită cu forţa, revenind lângă mama sa. Reîntregirea Moldovei lui Ştefan cel Mare şi redobândirea părţii, ruptă la 1878 din România lui Carol I, a fost pentru noi o uşurare a durerilor prezente şi o rază luminoasă de speranţă pentru viitor.

*

Am salutat cu bucurie intrarea în Guvernul Ţării a celor doi reprezentanţi ai Basarabiei şi vom fă fericiţi să vedem, cât de curând, în Parlamentul Regatului, pe mandatarii acestei iubite provincii.

Trebuie să recunoaştem că Puterile Centrale – deşi abia ieşite din război cu noi – au privit cu bunăvoinţă reîntregirea noastră. Acest gest este de natură să înlesnească restabilirea vechilor legături dintre noi.

Semnând pacea ne este îngăduit să întreţinem relaţiuni normale cu toate Statele vechi, raporturi pe cari nu cerem decât să le întindem şi la vecinii noştri de la răsărit.

*

Sire,

*

Ne dăm bine seama de starea critică a tezaurului şi recunoaştem necesitatea de a se recurge la măsuri financiare excepţionale până la dovedirea mijloacelor trebuincioase pentru întocmirea unui buget normal. Suntem încredinţaţi că Ţara va face în această privinţă toate sacrificiile ce i se vor cere.

Suferinţele ce am îndurat în cursul războiului au pus şi mai mult în evidenţă defectuoasa noastră organizare de Stat. Pătrunşi de necesitatea unei îndreptări morale, vom acorda tot concursul nostru Guvernului pentru îndrumarea reformelor pe această cale.

O preocupare de căpetenie va fi pentru noi îndeplinirea cât mai grabnică a reformei agrare şi a întinderii dreptului de vot, în acest scop va trebui să hotărâm neîntârziat punctele de revizuit din Constituţiune.

*

Sire,

*

Cu adâncă emoţiune trimitem o duioasă amintire bravilor fii ai Ţării căzuţi pe câmpul de bătaie şi aducem un viu omagiu de recunoştinţă vitezei noastre armate, care a ţinut sus steagul si onoarea Ţării, precum şi Şefului său suprem căruia îi urăm ani mulţi şi fericiţi.

Să trăiţi, Sire!

Să trăiască graţioasa noastră Regină!

Să trăiască Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor!

Să trăiască întreaga Familie Regală!

*

Preşedinte, D. DOBRESCU.

Vice-preşedinţi: G. I. Aslan, Dr. N. Bardescu, Gh. Botez, General Carcaleţeanu.

Secretari: Dr. C. Andronescu, M. Vasiliu-Cristescu, Ilie Bărbulescu, I. Dumitrescu, S. A. Ciuntu, N. Negri, Colonel A. Magheru, M. Teodorian-Carada.

Chestori: Căpitan N. Crupenschi, Dr. Pilescu, General Pretorian, Gr. Negură.

*

*

M. S. Regele a răspuns:

*

Domnule Preşedinte,

Domnilor Senatori,

*

Vă mulţumesc din inimă pentru mărturiile de respect şi devotament ce-Mi aduceţi din partea Senatului.

Cu adâncă fericire salut împreună cu Domniile Voastre realipirea la trupul României a străvechiului pământ moldovenesc dintre Prut şi Nistru şi văd cu încredere în această unire un puternic izvor de propăşire naţională.

*

Domnule Preşedinte,

Domnilor Senatori,

*

Starea de pace pe care sunteţi chemaţi a o stabili, legăturile de prietenie între România şi toate Statele ne vor îngădui să păşim la muncă pentru vindecarea dureroaselor răni ale Ţării şi, prin reformele constituţionale, la realizarea unei noi şi temeinice organizări sociale şi economice, din care să răsară puteri sporite pentru sănătoasa dezvoltare a iubitului nostru popor. Ca o grabnică nevoie este resimţită înfăptuirea acestor reforme de către viteaza şi vrednica noastră ţărănime, care le aşteaptă largi şi cu încredere în noi.

*

Domnule Preşedinte,

Domnilor Senatori,

*

Mă unesc din tot sufletul la mărturisirea simţămintelor de dragoste şi recunoştinţă faţă de scumpa noastră armată, precum şi la omagiul mişcat adus acelor cari şi-au dat viata pentru Patrie. Sângele vărsat pe câmpurile de luptă are roadele lui binecuvântate, numele celor căzuţi pentru Ţară vor fi pururea pomenite cu sfinţenie de urmaşii noştri.

Încă o dată vă mulţumesc în numele Meu şi al Reginei pentru călduroasele urări ce faceţi întregii Mele Familii şi rog pe A-Tot Puternicul să ocrotească şi să ajute scumpa noastră Românie.

*

M. S. Regele şi A. S. R. Principele Carol binevoiră apoi a convorbi mai mult timp cu fiecare din domnii senatori (Monitorul Oficial, No. 73, Sâmbătă 23 iunie / 6 iulie 1918, pp. 1037-1040).