Îngenunchierea drăguşanilor, la început de an

*

Ni s-a întâmplat un lucru atât de minunat, la începutul acestui an, încât nu mă aşteptam la atâta solidarizare cu noi, drăguşanii, inclusiv prin media (Mulţumim, cu plecăciune, şi Televiziunii INTERMEDIA!), inclusiv prin prezenţă sau prin absenţă de la eveniment. Eveniment nu pentru că am înfăţişat lumii trei cărţi noi şi o revistă, ci pentru că, aşa cum remarcase Roman Istrati, eu, Ion Drăguşanul, am avut parte de o fericire unică şi aparent irepetabilă (doar Eugen Drăguţescu a mai trăit o astfel de bucurie): lansarea unei cărţi în care şi eu, şi fiul meu, Andi, ne revoltăm împotriva Timpului. Cu mijloacele noastre. Cu demnitatea noastră de bieţi muritori. Bieţi, dar demni.

*

Le rămânem datori tuturor celor din vecinătatea cântecelor, care ne-au fost alături (Mihai Creţeanu, Mirela Adomnicăi, Petrică Ştirbu, Irina Vasilciuc, Ioan Balan, Vasile Ilie, Nicu Barbă, Dragoş Juravle, Lucian Harşovschi), aşa cum le rămânem datori şi celor care au preferat să ne ignore (Florin Sinescu, Ioan Cătălin Nechifor, Ştefan Alexandru Băişanu etc.), dar, mai ales, creatorilor Sucevei (Hrehor, Istari, Severin, Vinţilă, Paranici, PIM, BOX, DELACLIT, Catargiu, Sandu şi Emil Havriliuc, Mihaela Popescu, Gabriela Teişanu, Liviu Clement etc.),  şi gazetarilor (Tibi Cosovan, Tibi Avram, Sandrinio Neagu, Mircea Sfichi, Dumitru Vinţilă), care au ştiut să se redescopere, alături de noi, trăiri din trăirea indefinibilă a publicului, a oamenilor în mujlocul cărora mi-a fost şi-mi este drag să trăiesc.

*

Am datoria de suflet de a posta, aici, ca un fel de închinare, şi materialele de presă care ne-au salutat “despovărarea”, şi o fac la fel de evlavios, în ordinea stabilită arbitrar de alfabet:

*

*

*

*

Închinăciunea drăguşanilor, prieteni de la Monitorul de Suceava, Jupânu’, Crai nou şi de la Televiziunea Intermedia!