Festivalul pleonasmului de la Horodnicul de Sus
Porcul la proţap judeţean
*
O şmecherie bucureşteană de muls bani europeni împle, în ultima vreme, şi judeţul domnului Ioan Cătălin Nechifor cu farafastâhuri inutile, cel mai adesea imbecil formulate. Simion Florea Marian, de pildă, când a cules două volume de legende bucovinene, şi-a intitulat cartea “Tradiţii poporane bucovinene”, între tradiţii şi legende existând o sinonimie.
*
La Horodnicul de Sus, astăzi, 20 septembrie 2014, şi mâine, duminică, se desfăşoară Festivalul “Tradiţii şi Legende Bucovinene”, cu concurs al cailor de tracţiune, cu o întrecere între drujbaşi, cu multe tarabe şi cu folclor, dar fără public. În fond, astăzi a fost zi de lucru (chestie de care habar nu au şnapanii bucureşteni, care ignoră total calendarul sărbătoresc al satului românesc), iar horodnicenii erau pe câmpuri, la strâns recolta. Prin urmare şi drept consecinţă, şi ei au ratat magistrala cuvântare a domnului Ioan Cătălin Nechifor, platformă culturală de o deosebită importanţă teoretică şi nepractică.
*
Ce să mai spun, când nimic nu contează, în judeţul Suceava, în afară de victoria în prezidenţiale a tovarăşului Victor Viorel Ponta? Tac, n-am de ales, deci las pozele să vă dumirească, toate puse în ordine cronologică:
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Pe scenă, “Geografia folcloroasă” a lui George Finiş şi “Epopeea beţivanilor ţopăitori”, de Margareta Clipa, cu acompaniamentul orchestrei conduse de maestrul Viorel Leancă. Au mai cântat şi Lucica Păltineanu şi nu mai ştiu cine, pentru că şi cei 7-8 oameni din public (majoritatea erau artişti amatori) nu-i interesa.
*
*
*
În materie culinară, horodnicenii au fost la înălţime. Au perpelit fain şi cu pricepere un ditamai porcul la proţap, ba mi-au hrănit şi colegii (nu ca pojorâtenii, care i-au ţinut flămânzi), care trudeau la gloria imaşului folcloros, dar pustiu, încă de la 6 şi jumătate.
*
Minunăţia de porc la proţap
*
Colegii mei, ospătaţi de gospodarii primăriei din Horodnicul de Sus
*
Cina cea de taină de la Horodnicul de Sus
*
În vremea asta, la birou, Directorul Centrului de Conservare şi Promovare a Tradiţiilor Populare, domnul Victor Traian Rusu aprofunda opera teoretică şi nepractică a primului culturnic al judeţului, tovarăşul Ioan Cătălin Nechifor, încercând să descifreze tainele izgonirii poporului alegător de la manifestările culturale cu chichirez de părăluţe europene şi cu mare şi balşoi mobilizare de forţe artistice băştinaşe.
*
Victor Traian Rusu, studiind opera teoretică şi nepractică a lui Nechifor
*
*
*
Mărginenii, cu superbele lor mantale răzeşeşti, singurii spectatori fideli ai Ansamblului din Suceava
*
*
*
*
*
*
Jivinele împăiate au atras atenţia copilandrilor folclorizaţi la orele de diriginţie, care şi-au făcut loc în faţa cortului cu trofee vânătoreşti, pe când eu, după pozele de cuviinţă, am tot tras cu ochiul obiectivului, pofticios, la dinozaurii comunismului – puterea de astăzi, în frunte cu tovarăşul Ioan Hanuşteac, socrul Preşedintelui Nechifor, care îşi petrece plăcut bătrâneţile.
*
Ioan Hanuşteac, Atanasie Nistor şi Mihai Grozavu
*
*
*
*
*
*
*
*
Pe neaşteptate, în pustietatea imaşului folcloric horodnicean, am văzut sosind desanturile narodniciste ale lui Vladimir Putin şi, împreună cu un pruncuţ, m-am cutremurat de emoţie. Parcă veneau tătarii, pe vremuri, în tradiţiile lui Simion Florea Marian, toate culese din altă Bucovina, una care şi exista, nu doar se prefăcea că trăieşte.
*
*
*
*
*
Pruncuţul: Tanti, sunteţi extraterestre de la Balşoi Teatrî?
*
*
Tot mărginenii, săracii, ducând greul privitului spectatorial (sic!)
*
*
*
În cortul de sunete, colegii mei Cornel Boicu şi Corina Scîntei
*
*
Emil Ianuş Iureştean şi splendida lui nepoţică
*
Invitaţie la joc
*
La joc (“gioc” cum spun artiştii)
*
Toboşarul şi contrabasul
*
*
*
*
*
*
*
Toate au fost bune şi frumoase: artizanii şi comercianţii nu au avut cui vinde, artiştii nu au avut cui cânta, iar Nechifor şi aliotmanul electoral nu au avut cui vorbi. Au rămas numai benerele, care făloşesc o minciună, o inutilitate în formă continuată. Şi mai rămâne hardughia cu rol de scenă, care habar nu are nimeni la ce va folosi.
*
Oricum, mie mi-a plăcut. Mie mi-a plăcut pentru că m-am reîntors prin Solca, iar dincolo de Clit se deschide o perspectivă fabuloasă. În jur, doar săteni nefolcloroşi, pe câmpuri, nici urmă de politruc şi o înserarea dumnezeiască. Da, Bucovina este “Grădina Maicii Domnului”, cum spunea sociologul Traian Brăileanu, dar numai şi numai în absenţa totală a prefăcătoriilor politico-folcloroase. Sfârşit.
*
*
*
*
