Fenomene care au infuențat migrațiile | Dragusanul.ro

Fenomene care au infuențat migrațiile

*

   Despre emigrările în Bucovina au apărut, de-a lungul timpului, nenumărate scrieri. Majoritate motivelor emigrării sunt politice, economice, dar depinde și de viziunea fiecărui istoric, cum vede evenimentele şi scopul acestora. Multe aspecte sunt legate de războaie, de impozite, de epidemii, însă sunt anumite lucruri care prea puţin au fost discutate sau notate, deci ne vom referi la acestea. La un moment dat, fiecare din aceste evenimente, arătate mai jos, au influenţat, mai mult sau mai puţin, istoria Bucovinei.

*

László Gergely Pál

În anii 1785-1878, pe teritoriul Ungariei de atunci a apărut o penurie de alimente. Fenomenul a afectat 10 comitate, din care două mai grav. Cel mai grav a fost afectat Maramureşul, care, din totalul de 677 de mii de forinţi, alocaţi pentru combaterea fenomenului, a primit 43%. După statisticile din septembrie 1786, în comitat au decedat de foame 478 de persoane şi aproximativ 2.000 de familii au emigrat în Galiţia, Bucovina, Ardeal sau în diferite zone din Ungaria. Recensămintele demografice din anul 1785 şi 1787 ne dau ocazia să facem o comparaţie: în anul 1785, Maramureşul avea 103.504 de locuitori, în anul 1787, numai 86.118, deci cu 17.000 de persoane mai puţin. După anumite aprecieri, în final numărul celor decedaţi a fost de 1.000 de persoane, iar al celor care au emigrat, în jur de 17-18 mii.

*

   În teritoriile amintite,  începutul secolului al 19-lea a fost cum nu se poate mai rău. Erau în curs războaiele napoleoniene, dar s-au întâmplat şi altele. Cronicarul Jancsó Mózes scrie, despre Târgu Secuiesc:

*

 – 26 octombrie 1802, după masă, la ora 1, a avut loc un puternic cutremur, în urma căruia pământul a crăpat în mai multe locuri şi din el a iesit o apă sulfuroasă;

– 1805, scumpirea produselor, război cu francezii;

– 1809, insurecție;

– 12 mai 1812, alt cutremur;

– 1816. din cauza foametei, mulţi secui au emigrat în Moldova şi în Bucovina.

*

  În registrele decedaţilor de la Lemnia (Covasna), găsim notat:

– 22 martie 1813, a murit, în Bucovina, Balogh György, fiul lui Mihaly din Mereni.

– 6 iulie 1814, a murit, în Bucovina, Sigmond Márton, născut, la 10 noiembrie 1770, în comuna Lemnia.

*

   Avem date că şi din comuna Viţa (comitatul Solnoc-Doboca) au emigrat, în 1816, în Bucovina. Însă, în acel an, au plecat şi din Vorniceni mai multe familii, nu se ştie încotro. De fapt, registrele bisericești (catolice) din Vorniceni încep din anul 1823, semn că primele trei registre au fost luate de cei plecaţi şi au dispărut cu ei, cu tot.

*

  Sunt putini cei care fac legătura între foametea din 1816 şi fenomenul natural, care a afectat viaţa oamenilor. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că fenomenele naturale extreme, din anii 1815-1816, au fost cauzate de eruperea vulcanului Tambora, din insule Sumbawa, Indonezia, în data de 5 aprilie 1815. În scurt timp, muntele, înalt de 4.300 de metri, a ajuns la numai 2.851 de metri; s-au deplasat 160 de kilometri cubi de pământ.

*

   La 15 iunie, deja şi în Ardeal s-au simţit efectele erupţiei: ploi multe, grindină, râuri umflate, vânturi puternice, mini-tornade.

*

   În anul următor, la 28 ianuarie, un ciclon mediteranean a pătruns în spaţiul intracarpatic, aducând cu el mari căderi de zăpadă şi temperaturi foarte scăzute. Vântul a smuls acoperişuri, oile au înghețat cu miile. Cirezi întregi au fost acoperite de zăpadă, mulţi oameni au murit de frig, inclusiv voluntarii trimis să-i ajute.

*

   Luna februarie a fost caracterizată de temperaturi scăzute, iar la sfârşitul lui martie a nins peste jumătate de metru. În aprilie era încă zăpadă, dar s-a topit în scurt timp, ceea ce a dus la inundaţii.

*

   În luna iunie, cantităţile de ploaie erau foarte mari, deseori însoţite de grindină, ceea ce a distrus recolta. Practic, vara anului 1816 s-a rezumat la trei săptămâni. În iarna anului 1816 şi în primăvara anului următor, s-a dovedit dificilă supravieţuirea, mai ales că febra tifoida a decimat populaţia şi aşa slăbită. Şi continuau emigrările, nu atât pentru un trai mai bun, cât pentru supravieţuire.