Descoperirea unei organizaţii de spionaj în Bucureşti
Spionaj în favoarea Rusiei. Membrii organizaţiei sunt intelectuali. Arestările din Bucureşti. Alte arestări în provincie.
*
Spionaj! Cuvântul sună tăios şi viclean ca limba despicată a viperei. Şi întocmai cum vipera produce dezgust, aşa şi oamenii – căzăturile şi mişeii – sunt scârboşi. Ce-i spionajul? E vinderea ţării şi a celor ce are ea mai bun duşmanilor ei. Nu avem cuvinte să înfierăm faptele mârşave ale celor ce, din iubire de arginţi, vând ţara în care trăiesc şi-n care-şi câştigă pâinea de toate zilele, necesară traiului. O mângâiere totuşi avem. Printre cei arestaţi la Bucureşti, Braşov şi în celelalte oraşe din ţară, abia găsim câţiva români, încolo numai străini de neamul şi sufletul nostru. Ce bine poţi aştepta de la un străin, chiar dacă trăieşte în ţara ta? / s.
În zilele trecute, Siguranţa din Bucureşti a descoperit o vastă organizaţie de spionaj, în favoarea Sovietelor. Centrul din Bucureşti era afiliat Centralei de spionaj din Viena, iar conducătorul din capitală era un inginer german, care, pentru a-şi masca activitatea, a deschis un magazin de aparate fotografice, radio şi accesorii, sub firma „Fotofon”. Natural, totul era de ochii lumii, căci în realitate aci era centrul unde spionii concentrau materialul cules. De aici, informaţiunile culese erau trimise prin curier special, prin poştă, poştă aeriană sau duse chiar de şef, personal, la Viena şi predate serviciului de spionaj sovietic. Ba, dacă erau informaţiuni importante şi urgente prin radio, căci inginerul dracului îşi instalase un admirabil aparat de emisiune.
Cea mai mare parte din membrii organizaţiei din capitală şi provincie e compusă din intelectuali şi mai cu seamă ingineri. Toţi aceştia erau în bune relaţiuni cu societatea bună din Bucureşti, cu cercurile militare, politice şi economice. Se spune că şeful bandei de spioni, inginerul neamţ, e un om foarte învăţat şi bine pregătit în toate domeniile. Mai înainte de a fi trimis în România – scriu ziarele – a mai făcut spionaj şi întotdeauna a dat dovadă de multă pricepere.
ARESTĂRILE.
*
Siguranţa urmărea de mai mult timp activitatea acestei bande, însă aştepta momentul oportun ca să intervină, astfel că banda era bine păzită, scrisorile telegramele şi tot ce se trimitea, de la Bucureşti, la Viena, ajungea în mâinile Siguranţei. În ultimele săptămâni, un inginer – Ludwig – a propus unui ofiţer să-i vândă ceva planuri militare. Ofiţerul a acceptat, dar şi-a anunţat superiorii, iar când inginerul a venit cu banii, a fost prins şi arestat. Ascultat, a făcut mărturisiri, denunţându-şi tovarăşii. A mai spus că au primit ordine severe din Viena, ca să urmărească manevrele regale din toamna aceasta, indicând şi ziua în care ce-i însărcinaţi cu treaba aceasta vor pleca din Bucureşti. Însă n-au mai plecat, căci, în momentul când erau să pornească cu automobile şi cu motociclete, au fost arestaţi. Însă aceştia nu prezentau mare importanţă. În acelaşi timp se făceau descinderi în oraş.
*
Dintre acei arestaţi, menţionăm pe inginerul Solomon şi soţia, ing. Horovitz, inginerul Mader, Iosif Haleş, secretarul organizaţiei, şi alţii, a căror nume e ţinut în secret. În Bucureşti au fost arestate 75 persoane.
ARESTĂRILE DIN PROVINCIE.
*
Organizaţia de spionaj din Bucureşti avea ramificaţii în oraşele mai principale din ţară.
La Braşov, au fost arestate 10 persoane, între care se zice că ar fi şi 2 ingineri de la fabrica de aeroplane.
La Cluj au fost arestate 7 persoane, între care şi Victor Arady, cunoscutul publicist maghiar, precum şi un alt gazetar maghiar.
La Iaşi, a fost arestat Waxmann, fostul primar – sub averescani – al Unghenilor.
La Chişinău au fost arestaţi, tot în legătură cu această organizaţie, 3 curieri bolşevici, veniţi proaspăt de peste Nistru.
La cei arestaţi în Bucureşti s-au găsit enorme cantităţi de explozibili, aparate fotografice, radio, multe automobile, motociclete şi maşini de scris. Asupra şefului s-a găsit un carnet de cercuri, din care s-a constatat că, în zilele din urmă, s-au cheltuit sume fantastice. Deocamdată cercetările se fac de Siguranţa generală a statului şi de parchetul militar. Se prevăd mai multe arestări. După încheierea cercetărilor, vom reveni asupra acestei chestiuni (Românul, XV, No. 30, Duminică 26 octombrie 1930, p. 1)