De ce au fost Rădăuții… Bucureștii Bucovinei?
*
Folosirea numelui de Bucureștii Bucovinei pentru Rădăuți, în anii 1854-1855, conform corespondențelor trimise „Gazetei Transilvaniei”, are o explicație foarte simplă: corespondentul bucovinean al „Gazetei”, care nu era altul decât (pe atunci) tânărul Iraclie Porumbescu, tradusese numele slavon al localității în românește, adică în… București – în rusă, cuvântul „радость” (radost) înseamnă… bucurie. Ceea ce sugerează că și numele legendarului proprietar de dinainte de descălecat al locurilor, Radomir, nu trebuie reținut ca un nume, ci ca un toponim (istoricul Gheorghe Brătianu are o splendidă demonstrație despre confuzia nume-toponime în istoriografia românească), un toponim care ar desemna niște locuri încărcate de „bucuria păcii” (радость мир – radost mir).