Crâşmele şi crâşmarii Bucovinei României Mari | Dragusanul.ro

Crâşmele şi crâşmarii Bucovinei României Mari

Ţărani români – Anatole de Demidoff (1813-1870).

 

Numai la asta nu mă aşteptam, adică să existe documente oficiale chiar şi pentru cârciumile, berăriile şi restaurantele din Bucovina, cu numele proprietarilor serioşi, care, prin deciziunea ministerială nr. 1593/1919, semnată, în numele lui Ion Nistor, de Iorgu Toma, erau numiţi în „Comisiunea de apel pentru evaluarea taxei de cărşmărit” pe anul în curs, unul dintre aceştia, Beill Oscar, proprietarul berăriei Siret, chiar în comisiunea centrală. Lui i se alăturau, în binomul umanist preţ-cinzeacă, mari personalităţi unioniste bucovinene, numai bune de onorat cu busturi de către administraţia actuală a judeţului Suceava, precum prefectul i. r. Franz Neumann, consilierul superior de tribunal Teofil Zukowski, avocatul Eusebie Antonovici, inginerul agricol Eugen Motrescu, concepistul de administraţie Ioan Prodaniuc, consilierul de finanţe Leo Neuberger, consilierul de tribunal Dr. Heinrich Reininger, directorul de contabilitate Marian Streit, marele moşier din Carapciu pe Siret Iancu Grigorcea şi inspectorul Longhin Nuţu.

 

Urmărind, uşor amuzat, istoricul acestei nobile profesii a turnatului în păhărele, căreia i-am plătit obolul în tinereţe, aflu nume grele ale industriei petrecăreţe bucovinene, care s-au învrednicit la aprecierea comunitară.

 

În districtul Cernăuţilor, s-au învrednicit la neuitare numele „cârşmarilor” Ignatie Spatariu din Boian, Nicolai Andriciuc din Zadobriuca, Teodor Cudla din Mahala, Ioan Niznic din Cosmin şi Abraham Ausländer din Ceahor, şi tovarăşii lor grijulii cu aleanurile omeneşti, adică, în afară de prefectul districtual, „comisarul superior al gardei financiare” Apolonius Dabrovschi, gerentul comunal din Sadagura Mendel Bardach şi administratorul percepţiei din Cernăuţi Ioan Moszoro.

 

În districtul Gura-Homorului, de toată cinstea prefecturistă se bucurau crâşmarii Alexandru Buburuzan din Mănăstirea Homorului, Vasile Floreşteanu din Valea-Sacă, Hans Ludvar din Gura-Homorului şi Jankel Fleiscer din Corlata, lista decizională fiind completată, în afară de prefect sau de locţiitorul acestuia, cu „superiorul gardei financiare” Josif Prelici, cu administratorul superior al percepţiei i. r. Gheorghe Schönbesch, cu oficialul percepţiei Rudolf Speidl şi cu „comisarul gardei financiare i. r.” Ion Kusniewicz.

 

În districtul Coţmanilor, Ioan Pauliuc, Jossel Pilpel, Gheorghe a lui Vasile Perhinschi şi Samuel Fritz, toţi din Coţmani, disputau între ei gloria renumitelor târguri săptămânale ale nordului Bucovinei, din comisiune făcând parte şi prefectul, dar şi comisarul superior de gardă financiară Gheorghe Drame, inspectorul şcolar districtual Arcadie Vihnean, asistentul de percepţie Samuel Eisenkraft şi controlorul de percepţie Ferdinand Rottenstreich.

 

În districtul Câmpulungului, Vasile Albei Şandru, notat, în alte ştiri ale vremii „Alboi-Şandru”, Anton Rothkögel şi dorneanul Nuchim Bronstein reprezentau autoritatea preţurilor, vegheată creştineşte şi de cantorul Nicolai Balan, care, se vede treaba, era intens interesat de cum se mai vindea „sângele Domnului”. Pe lângă Balan, activau în democratizarea consumului de trascăuri comisarul gărzii financiare Grigori Rusu, secretarul comunal al târgului Ioan Anghel, administratorul de percepţie Iosif Rothkögel şi casierul de la Casa bolnavilor din Câmpulung Victor Cocorean.

 

În districtul Rădăuţilor, cel mai vrednic ţinut de straşnici băutori, la care caută cu admiraţie chiar şi Europa zilei de astăzi, cârciumarii se aflau sub aurele luminoase ale liderilor cu nume, precum Heinrich Voise şi Benjamin Klein, negociatori de preţuri flexibile fiind Carol Neunteufel, comisarul gărzii financiare Ştefan Jamnicki, Hermann Krassler, administratorul de percepţie Hugo Rezniczek şi profesorul Mihai Vicol.

 

În districtul Siret, de bietele aleanuri omeneşti se ocupau Moritz Kugelmass din Siret şi Isidor Oelgeisser din Hliboka, dar comisiunea aduna şi personalităţi celebre, precum Simion Silion, comisarul gărzii financiare Oskar Klonner, administratorul de percepţie Eduard Minialov şi pe Carol Teitler – toţi din Siret, precum şi pe Joachim Voloşciuc din Negostina şi pe Teofil Constantinovici din Poieni.

 

La Storojineţ activau, cu succes, Moses Hausknecht şi Moses Gottlieb, dar şi marele proprietar din Prisăcăreni, Dr. Radu Grigorcea, care avea propriile lui crâşme, comisarul superior al gărzii financiare din Storojineţ Klemens Rudnicki, inginerul Adrian Onciul, administratorul de percepţie Berl Herbst, agronomul Teodor Kozma din Storojineţ şi primarul Pătrăuţilor pe Siret Ilie Stefuriac.

 

Suceava, cu buna ei distribuire zonală, inclusiv prin „otelul” lui Hermann Dermer, avea crâşme cu renume în Iţcanii Noi, cea a lui Rudolf Sauer, şi în Dărmăneşti, pe cea a lui Gheorghi Roşu, dar de democratizarea consumului produsului care dăunează grav sănătăţii, mai ales atunci când lipseşte se ocupau primarul din Bălăceana Mihai Cormoş, comisarul superior al gărzii financiare Wladimir Rycerz, marele moşier din Costâna Dumitru Niculiţa-Popovici, administratorul de percepţie din Suceava Bruno Hasenöhrl şi comerciantul Karl Sternberg.

 

În districtul Văşcăuţilor, alături de cârciumarii Chaim Lifsches şi Abraham Selig Rennert, făceau parte din comisiune administratorul Bogdan Wierzanski, comisarul gărzii financiare Ottokar Wurzer, farmacistul Emil Willner, contabilul Mendel Lifsches, administratorul pe percepţie Gheorghi Vihovici şi comerciantul Schaje Launer.

 

În Vijniţa, cârciumari cu prestigiu erau Mihai Strusiewcz  din Putila şi Alter Drimer din Vijniţa, comisiunea fiind completată cu marele proprietar din Milie Stanislau Bohosiewicz, comisarul superior al gărzii financiare Nicolai Weissmann, inspectorul şcolar Vasile Czechowski, Antschel Dauber şi administratorul de percepţie Adolf Ciolek, toţi din Vijniţa, şi forestierul din Gura-Putilei Edmund Niehrasz.

 

În districtul Zastavna, cârciumarii Süssie Fischer şi Isidor Linker din Zastavna şi Munisch Wacher din Cincău contribuiau la sporirea dragostei pentru România Mare, având de partea lor, în acest avânt fără de asemuire, pe primarul din Cuciurul-Mic Jacov Burda, pe comisarul gărzii financiare Carol Swoboda, pe secretarul districtual Xaver Botuszanski, pe administratorul de percepţie Emil Schneider şi pe primarul din Vasilău Julian Balasinowicz.

 

Ţărani, la han – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

(Monitorul Bucovinei, Fascicula 69, Cernăuţi, în 3 octombrie nou 1919, pp. 1-3).)