Cântecul naţional în Bucovina: Todireşti

Sat vechi mănăstiresc, cu atestare în 15 martie 1439, Todireştii aveau să renască, odată cu Bucovina istorică, datorită unei infuzii de vitalitate şi de spiritualitate ardelenească, lângă o vatră geamănă, Soloneţul, cu care interfera şi social, dar şi petrecăreţ, sub patronajul bunei dispoziţii, instituit pe moşiile lor bucovinene de către urmaşii armeanului Iosef baron Kapri. În 1907, când a trecut prin Todireşti Alexandru Voievidca, satul nu avea lăutari, apelând, de regulă, la cei din Părhăuţi, dar ţăranii mai ţineau minte câteva dintre cântecele altor baştini, aduse de moşii lor, care se împământeniseră aici. Inclusiv „Părăuaş cu apă rece”, alean transilvan, care a prins rădăcini în întreaga Bucovină, ba sub titlul de „Izvoraş cu apă rece”, ba sub cel de „Bulgăraş cu apă rece”.

Cântece fonotecate:

p180

p213

p184

Repertoriul vechi al Todireştilor:

Tramblam – 261, Lazar Milici, 1907

Rusasca – 266, Ştefan Cozubaş, 1907

Ţînţăroiu – 260, Nicolai Avram, 1907

Deşteaptă-te Române – 267, Nicolai Avram, 1907

Frunză verde earbă grasă – 258, Paraschiva Moldovan, 1907

Frunză verde iarbă grasă – 265, Paraschiva Moldovan, 1907

Măi bădiţă, măi – 253, Mihai Ciocârlan, 1907

Bădiţucă de la munte – 250, Mihai Ciocârlan, 1907

Oltule, Oltuţule! – 263, Nicolai Avram, 1907

Părăuaş cu apă rece – 262, Domnica Bădăluţă şi Ileana Urzac, 1907

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 20

Cântecul naţional în Bucovina: Udeşti

Oarbă ca şi Homer, Casandra lui Alexa Bacrău, din Udeşti, a fost prima cântăreaţă sătească profesionistă din Bucovina, puhoiul ei de armonii luminând cerul de la Reuseni, până, la Rus, Mănăstioara şi Plavalar. Prin cântec, nevasta scripcarului Alexa Bacrău vedea şi trăia lumea, într-un spaţiu spiritual aparte, de o bogăţie muzicală impresionantă, încredinţată paginilor memoriei de fluieraşul Nicolai Bogatu, de cantorul Nicanor Verenca, de cobzarul Mihai Branu şi de femei frumoase şi luminoase, care şi-au încrustat numele în memorie, urmând să fie scoase la iveală, rar, dar firesc, atunci când are cine îndepărta colbul ignoranţei.

Chiar şi la Udeşti, numele Casandra Bacrău, Alexa Bacrău, Mihai Branu, Nicolai Bogatu, Nicanor Verenca, Mihai Verenca, Nastasia Lăcătuş, Ana Patraş, Ileana Bolohan, Zamfira Muntean, Anica Ţan, Elisaveta Lăcătuş, Mandachi Verenca, Ioana Traistar, Emanuil Verenca, Valeria Marginean, Ileana Şerban, Galafira Motrici, Anica Griga, Dochiţa Bujorean, Gavril Ionesi sau Zamfira Muntean nu mai spun nimic, deşi au lăsat în urmă o adevărată columnă muzicală, pe care ne vom strădui să o readucem şi să o aşezăm acolo unde în este locul, în panteonul memoriei.

Cântece fonotecate:

Repertoriul vechi al Udeştilor:

Alivanca – 392, Nicolai Bogatu, 1908

Cărăruşa – 397, Nicolai Bogatu, 1908

La schimburi – 395, Nicolai Bogatu, 1908

Măi flecăi, întoarceţi hora! – 393, Nicolai Bogatu, 1908

Rusasca – 396, Nicolai Bogatu, 1908

Ardeleneasca – 394, Nicolai Bogatu, 1908

Moldoveneasca – 391, Nicolai Bogatu, 1908

Frunză verde de trii flori – 409, Nicanor Verenca, 1908

Frunzuleană trei alune – 406, Mihai Verenca, 1908

Foiliţă stejărel – 1029, Nastasia Lăcătuş, 1909

Gheorghie şi Eleana Banului – 1028, Ana Patraş, 1909

Frunzişoară trii masline – 185a, Ileana Bolohan, 1908

Şi-altă foaie stuh de baltă – 1030, Nastasia Lăcătuş şi Zamfira Muntean, 1909

Măi voinice, măi – 402, Anica Ţan, 1908

Frunză verde de-alior – 380, Maria Bolohan, 1908

Of, măiculiţă, of! – 389, Elisaveta Lăcătuş, 1908

Frunzişoară de-alunică – 67a, Gheorghe Cojocar, 1908

Foaie verde trii masline – 390, Ioana Traistar, 1908

Trii gutăi, trii alămăi – 373, Mandachi Verenca, 1908

Frunzişoară trii masline – 383, Ileana Şerban, 1908

Măi Patrachi, Petrişor! – 53, Valeria Marginean, 1907

Foiliţă trii alune – 399, Anica Ţan, 1908

Măi băiete, băieţele! – 419, Emanuil Verenca, 1908

Hai, copilă-n paş mai tare! – 54, Valeria Marginean, 1907

Pavel, Pavelaş! – 387, Anica Griga şi Galafira Motrici, 1908

Cine n-are noroc – 385, Ileana Bolohan, 1908

Cucule cu pană sură – 381, Dochiţa Bujorean, 1908

Be, be, be, beţivule! – 407, Mihail Verenca, 1908

Poloboc – 405, Mihail Verenca, 1908

Hâţ, cumătre, hâţ! – 408, Nicanor Verenca, 1908

Au zis Murea cea frumoasă – 1035, Aniţa Chilău, 1909

Frunză verde de mătasă – 377, Iulţa Croitor, 1908

Frunză verde şi-un şalău – 1046, Mihai Branu, 1909

Foaie verde trii maslini – 1043, Casandra Bacrău, 1909

Proşiruţă, vină-ncoace! – 1027, Ana Patraş, 1909

Başamaua – 1033, Gavril Ionesi, 1909

Ce te clatini, bradule? – 1037, Casandra şi Alexie Bacrău, 1909

Badea meu de peste deal – 1050, Mihai Branu, 1909

Plângi, mireasă! – 1034, Aniţa Chilău, 1909

Foaie verde trii migdale – 1038, Casandra Bacrău, 1909

Of, puiuţu maicei! – 404, Aniţa Neamţu, 1908

Of, Doamne, Doamne! – 417, Emanuil Verenca, 1908

Frunză verde ruginoasă – 418, Emanuil Verenca, 1908

Foiliţă ş-o sulcină – 400, Anica Ţan, 1908

Pe cel deal, pe cea cărare – 414, Emanuil Verenca, 1908

Foiliţă fir mătasă – 401, Anica Ţan, 1908

Frunzuleană şi-un dudău – 410, Nicanor Verenca, 1908

Bine, maică, ţi-a părut – 416, Emanuil Verenca, 1908

Leliţă Saftiţă! – 411, Nicanor Verenca, 1908

Auzi cum răsună! – 1041, Alexa Bacrău, 1909

Sub o poală de pădure – 386, Elisaveta Lăcătuş, 1908

De la Cernăuţi la vale – 388, Maria Varzar, 1908

Mărioară – 1032, Zamfira Muntean, 1909

Foaie verde pădureţ – 1047, Mihai Branu, 1909

Frunzuleană stejărel – 374, Nicanor Verenca, 1908

Bărbatul nătărău – 1040, Casandra Bacrău, 1909

Foaie verde clocoticu – 1048, Mihai Branu, 1909

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 19

Cântecul naţional în Bucovina: Valea Putnei

„Nu gândi c-am adormit, / Ştiu eu bine ce-am grăit!”, şopteşte discret, de sub poala apei care urcă muntele, la Valea Putnei, un rapsod neîntrecut, pe nume Precop Hău, probabilul bunic al regretatului arheolog Florin Hău. Câteva dintre cele nouă cântece, pe care Precop Hău le-a încredinţat viitorimii, au fost fonotecate de Petrică Oloieru şi de Răzvan Mitoceanu şi deja le puteţi asculta: „Du-te, dor, pe cel izvor, / Nu mă necăji să mor, / Şi deschică cetina, / Nu-mi deschica inima!”.

Cântece fonotecate:

Repertoriul vechi al Văii Putnei:

Bătuta – 911, Precop Hău, 1908

De învârtit – 914, Precop Hău, 1908

Doi şi doi – 916, Precop Hău, 1908

La îmbalţatul miresei şi la zestre – 913, Precop Hău, 1908

Hora ciobanului – 915, Precop Hău, 1908

Horă – 912, Precop Hău, 1908

După deal răsare luna – 905, Precop Hău, 1908

Câte lucruri ai purtat – 907, Precop Hău, 1908

Tună, Doamne, şi trăsneşte – 908, Precop Hău, 1908

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 19

Cântecul naţional în Bucovina: Valea Seacă

Când s-au fonotecat primele cântece ale lăutarului Plaiu din Valea Seacă, credeam că se numea Samoil, dar scrisul înflorat al lui Alexandru Voievidca avea să ne dumirească, în cele din urmă, că lăutarul cu pricina se numea Vamvil Plaiu. Nevasta lui, Ştefania, îl însoţea, cu glasul, pe la petrecerile ţărăneşti din Bucovina, iar prin părţile Fălticenilor, peste graniţă, i se alătura, cu vocea, Zaharia Vâjâilă, din Mironu, că doar „Mândru-i afară şi lună, / Tare-i bine de dat gură” (cu sensul şi de pupat, dar şi de cântat), ca să se bucure oamenii cu vieţi nebucuroase, dar care tocmai sorbeau însetaţi din veşnicie.

Lăutarii din Valea Seacă erau, fără îndoială, ţigani, dar, ca şi în cazul altor lăutari ţigani din Bucovina, cântecele lor erau rostite într-o limbă românească atât de curată şi de bine închegată, încât li se cuvine recunoştinţă pentru răspândirea ei prin cântec.

Cântece fonotecate:

*

Repertoriul vechi al Văii Seci:

Polobocul – 938, Vamvil Plaiu, 1908

Luncuşoara – 937, Vamvil Plaiu, 1908

Doi şi doi – 939, Vamvil Plaiu, 1908

De-a mâna – 940, Vamvil Plaiu, 1908

Bulgar – 933, Vamvil Plaiu, 1908

Bulgar – 935, Vamvil Plaiu, 1908

Rusasca – 934, Vamvil Plaiu, 1908

Horă – 936, Vamvil Plaiu, 1908

Mândru-i afară – 929, Vamvil Plaiu şi Zaharia Vâjâilă, 1908

Mândruliţă măi – 926, Plaiu şi Vâjâilă, 1908

Foaie verde liliac – 930, Plaiu şi Vâjâilă, 1908

Trandafir cu creanga-n vale – 932, Ştefania şi Vamvil Plaiu, 1908

Frunzuliţă de harbuz – 931, Ştefania şi Vamvil Plaiu, 1908

Doina Turcului – 941, Vamvil Plaiu, 1908

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 19

Cântecul naţional în Bucovina: Vama

„Cutreier Vama în lung, printre multele cârciumi murdare. Mi-e silă să iau un păhar de apă şi merg să-l cer la preotul român de la biserica de lemn (aflată, astăzi, în Muzeul Satului din Suceava – n.n.), în casa căruia mirosul de cozonaci proaspeţi se înalţă prevestitor al Paştilor. Pe lângă „stâlpul lui Vodă”, ridicându-se ca un mormânt turcesc într-un cimitir părăsit şi pângărit, apuc pe vechea „cale împărătească”, ce duce, strecurându-se printre munţi, spre intrarea bistriţeană a Ardealului”[1].

Nicolae Iorga nu-l întâlnise, în Vama, pe înzestratul lăutar sătesc Nicolai Turcu, ca să reverbereze de românismul curat al memoriei („Hora lui Moş Cimpoi” numai l-a Vama s-a păstrat – şi o puteţi asculta în fonotecările din dreapta paginii, făcând click pe penultima fotografie -, împreună cu alte cântece naţionale înveşnicite de Nicolai Turcu prin Alexandru Voievidca), violonistul vămean fiind, în acele vremuri ale unui desuet parvenitism, alături de ţăranii Anton Guşă, Costan Şestac şi Iftimia Iosep, un important reper al dăinuirii noastre.