Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XVIII)

Evakuierte Bevölkerung in Neagra Sarulin, 1916

„Johann a lui Carol Koczynschi, născut în Broşteni, la 17 februarie 1873, chemat la arme, în anul 1914, a ajuns, în anul 1915, în captivitate la ruşi, unde, îmbolnăvindu-se, ar fi murit la finea anului 1917, în Turchestan, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Emiliei Koczynski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Gheorghe Ungurean, născut în Voloca, la 4 iunie 1881, chemat, în anul 1914, sub arme, a dispărut în luptele de pe frontul rusesc, care au avut loc în acelaşi an. Până în prezent, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Gheorghe Ungurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Grigori Pocropevnei, născut în Cuciurul Mic, la 24 decembrie 1881, chemat sub arme, în august 1914, ar fi picat în lupta de la Halicz, în toamna aceluiaşi an. Până în prezent, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ecaterinei Pocropevnei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Nicolai Romaniuc, născut în Cernăuţi, la 31 mai 1888, cu ultimul domiciliu în acelaşi loc, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în august 1914, în Regimentul 22 de Glotaşi şi e dispărut de la 2 decembrie 1914. De atunci, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Paraschivei Romaniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iacov a lui Teodor Calancea, născut în Ostriţa, la 13 iunie 1883, cu domiciliul ultim în Ostriţa, a intrat la serviciul militar în anul 1916 şi a fost, în vremea din urmă, la un batalion de asalt, pe frontul german-francez. În urma scrisorii, pe care a primit-o soţia sa, Domnica Calancea, de la lazaretul Weinberg, ar fi murit susnumitul la 2 decembrie 1918, în acest lazaret, şi să fi fost înmormântat în cimitirul din Weinberg. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicei Calancea, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Miron Carcea, născut în Cuciurul Mare, la 23 august 1888, ar fi murit, la finea lui septembrie 1916, în Ohreni, Galiţia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Carcea, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexa a lui Vasile Cuciurean, născut în Boian, la 16 martie 1849, ar fi murit, la 5 săptămâni înaintea Paştelui anului 1916, în Ocniţa, Basarabia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Petrea Gheorghe Nicoriuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Ilie Tiron, născut la 20 aprilie 1886, a fost chemat sub arme în anul 1916, servind, în ultimul timp, la trupa de lucrători 5/22, în Gura Haitii, pe frontul românesc. Acolo ar fi murit el, în octombrie 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Tiron, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

Evakuierte Bevölkerung in Neagra Sarulin, 1916

„Nicolai a lui Gheorghe Colotelo, născut în anul 1869, agricultor, cu domiciliul ultim în Cerepcăuţi, a fost înrolat în armată, cu ocazia mobilizării generale. Se zice că a participat, în anul 1915, la luptele de la Baligrod şi că ar fi fost rănit de moarte. De la Crăciun, lipseşte orice veste de la numitul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eudochiei Colotelo, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Romaneţ, născut în Zwiniace, la 10 august 1875, ar fi murit, înaintea Paştelui 1917, în Argestru, lângă Iacobeni, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei Romaneţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Manoli a lui Policarp Ilica, născut în Broscăuţii Noi, la 28 februarie 1885, ar fi murit la Petro Pavlewsk, guvernământul Omsk, în Siberia, în 9 iunie 1919, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Paraschivei a lui Manoli Ilica, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].

„Simion a lui Filip Jurovschi, din Satulmare Vechi, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1916, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Saveta a lui Simion Jurovschi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Gavril Cioată, din Bilca, a participat la război şi ar fi murit în prinsoare în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Toader Cioată, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Zaharie a lui Andrei Prelipcean, din Horodnicul de Jos, a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Elisaveta a Zaharie Prelipcean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Johann a lui Johann Hollak, din Frătăuţii Vechi, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1917, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eva Hollak, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Laurenti a lui Alexandru Zugui a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Veronica a lui Laurenti Zugui, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Veniamin a lui Gavril Zuravle, din Straja, a participat la război şi ar fi picat pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea tatălui său, Gavril a lui Veniamin Zuravle, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Vasile Plamada, din Vicovu de Sus, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1919, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Ilie Plamada, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Meleti a lui Simion Lucaci, din Şcheia, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1917, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Meleti Lucaci, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Nicolai Klecok, din Rădăuţi, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1919, într-un spital în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Amalia a lui Petre Klecok, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Jossel Seemann, din Câmpulung, ar fi murit, în anul 1916, în Câmpulung, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fiului său, Aron Seemann, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Samson Rotar, din Rădăuţi, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1915/1916, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fratelui său, Isidor Rotar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Petru Sahlean, din Bucşoaia, a participat la război şi e dispărut, din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana a lui Ioan Sahlean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Constantin Pentescu, născut la 6 mai 1881, la Berhomet pe Siret, a plecat, în octombrie 1918, pe frontul italian, lipsind, din timpul acesta, orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Vasilena Pentescu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[3].

Neagra Şarului, 1916

„Michail Wudvud a lui Ilie, născut la 4 noiembrie 1887, în Burdei, domiciliat în timpul din urmă în aceeaşi localitate, a fost înrolat, în mai 1915, la Regimentul de Infanterie No. 15 şi a plecat, în urmă, pe front. În vara anului 1917, ar fi căzut el pe frontul român. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Irenei Wudvud a lui Michail, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Vasile Nichiforeţ, născut la Zelenău, la 1 mai 1877, ar fi murit, cam cu 2 săptămâni înainte de Crăciunul oriental, în Mahala, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ecaterinei Nichiforeţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion Carabka a lui Ştefan, născut în Putila, la 9 iunie stil vechi 1886, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, la oaste şi n-a mai dat despre el, din toamna anului 1914, nici o ştire. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Odochia Carabka, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ioan Marcovschi, născut la 18 mai 1884, în Carapciu pe Ceremuş, agricultor, domiciliat în timpul din urmă în Carapciu pe Ceremuş, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în august 1914, iar de atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Marcovschi, născută Popadiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Tichon a lui Vasile Goraszczuk, născut la 23 august 1887, în Negostina, a luat parte, ca participant al războiului mondial, la luptele de lângă Hamionka-Strumilowa şi ar fi murit aici, la mijlocul lui august 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eufrosinei Goraszczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petru a lui Dimitrie Sainciuc, născut în 24 iunie 1875, greco-ortodox, agricultor, fost cu domiciliul în Buda, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul No. 24 Infanterie şi a plecat la luptă. În august 1914, a luat parte la luptele de la Rarance. Acolo ar fi fost greu rănit şi ar fi murit, în 23 august 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iftima Sainciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile Tocar, născut la 24 decembrie 1874, în Ispas, înrolat fiind în armata austriacă, ar fi căzut în prinsoare la ruşi, unde ar fi murit. În anul 1915, a primit soţia sa ultima ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Tocar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ştefan Strienco fu dus de ruşi, cu ocazia invaziunii lor în Bucovina, din Boian, la Fedosiwka, guvernământul Astrachan. Acolo ar fi murit el, în noiembrie 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Aniţei Heider, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexa a lui Toader Piţ, născut la 17 martie 1875, în Dracineţ, ar fi murit, în septembrie 1914, lângă Viliczca, Galiţia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Piţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Leonti a lui Gheorghe Cheminiuc, născut la 10 aprilie 1889, în Mamaieştii Noi, ar fi murit, cam la 20 noiembrie 1919, în Omsk, Siberia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Cheminiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dimitrie a lui Grigori Ştefanese, născut la 18 septembrie 1881, în Cuciurul Mare, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi murit, în vara anului 1916, pe câmpul de luptă, lângă Boianciuc, rănit grav de o şrapnelă. De atunci şi până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Grigori Ştefanese, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Alexandru Tanasiczuk, născut la 23 februarie 1883, în Şerbăuţi, luând parte la războiul mondial, a fost transportat, în iarna 1914/15, greu rănit, într-un spital în Ungaria şi ar fi murit acolo, după cum s-a aflat. Din acest timp, lipseşte orice veste de la dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Magdalenei Tanasiczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Ioan Şerban, născut la 23 mai 1881, în Carapciu pe Ceremuş, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în august 1914. De la începutul anului 1915, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei Şerban, născută Şandru, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Petru Kozaryczuk, născut la 26 aprilie 1889, ţăran cu domiciliul în Crişciatec, a plecat, în urma mobilizării generale, în august 1914, la Regimentul No. 3 de Artilerie, în Przemysl şi a picat în prinsoare rusească. În staţiunea prizonierilor, la Samarkand, ar fi murit susnumitul, la 23 aorilie 1915 stil vechi, de tifos. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Paraschei Kozaryczuk, născută Demka, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Toader Haida, născut la 15 noiembrie 1888, în Doroşăuţi, ar fi murit la 1 mai 1918, în Iusewa, guvernământul Iekaterinoslav, Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei Haida, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihail a lui Georgi Chodan, născut la 4 noiembrie 1879, în Stăneştii de Jos pe Ceremuş, ar fi murit cam la 15 august 1915, în Santa Lucia, Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochia a lui Mihail Chodan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihai Costeniuc, născut la 5 septembrie 1872, în Zwiniace, ar fi murit, la Wladovice, în spital, în octombrie 1918, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ielena Costeniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Lazar a lui Kozma Holunga, născut la 20 aprilie 1889, dospodar, cu ultimul domiciliu în Corovia, a fost mobilizat, în august 1914, la serviciul militar şi ar fi murit, în octombrie 1914. De la 16 octombrie 1914, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Holunga, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Teodor a lui Petrea Nescoromi, născut la 2 aprilie 1857, agricultor, locuind în timpul din urmă în Boian, a fost dus de ruşi la Letna, guvernământul Astrachan. Acolo ar fi murit el, cu două săptămâni înaintea Postului Mare al anului 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii sale, Catrina Hanca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Vasile Cozma, născut la 21 iulie 1876, cu domiciliul ultim în Cernăuţi, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în august 1914, în Regimentul 22 de Infanterie şi a plecat, cu acest regiment, pe frontul rusesc. La sfârşitul anului 1914, ar fi picat el în Polonia rusească. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Dochiei Cozma, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Constantin a lui Nistor Puiul, născut la 6 april 1866, în Poieni, a fost chemat sub arme, în anul 1916, şi de atunci lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Porfirei Puiul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Constantin a lui Gheorghe Cerchez, născut la 26 noiembrie 1883, în Roşa, cu ultimul domiciliu în Roşa, a luat parte, ca sergent la Regimentul 41 de Infanterie, la războiul mondial şi ar fi murit, în septembrie 1915, pe frontul rusesc. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Nicolai Cerchez, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gavril a lui Gheorghe Tarhon, născut la 12 iulie 1890, în Mahala, a fost chemat sub arme, în anul 1915. A luat parte la luptele de pe frontul italian, în apropierea oraşului Goriţa. De la 1 octombrie 1918, lipseşte orice ştire. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Margarintei Tarhon, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Dumitru Pelep, născut la 12 ianuarie 1893, în Văşcăuţi pe Ceremuş, fiind înrolat, cu ocazia mobilizării generale, a luat parte la luptele de pe frontul rusesc. Din primăvara anului 1915, lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea mamei sale, Nastasia Pelep, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[4].