Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XIX)

Bergamtshaus Quartier des 12 JTD kommandos in Jakobeny, 1916

„Ioan a lui Toader Labiuc, născut la 1 iulie 1886, în Luca, ar fi murit, la 11 februarie 1916, în Munţii Alpi, Tirol, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Vasilena Labiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Alexandru Covaliuc, născut la 9 iunie 1883, în Revna, ar fi murit, cam la 15 faur 1920, în Italia, în Torento, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochiei Covaliuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Pancratie Paulovici, născut la 16 faur 1887, în Cuciurul Mare, ar fi murit, la începutul lui ianuarie 1917, în Maroş Vasarhély, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Pancratie Paulovici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Grigori a lui Mihai Sauciuc, născut la 25 februarie 1882, în Budeniţ, ar fi murit, la 18 septembrie 1918, în Wilersdorf, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Teodosiei Sauciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Dumitru Perciu, născut la 27 martie 1880, în Voca pe Ceremuş, ar fi murit, în toamna anului 1914, lângă Sotkicwcz, Polonia rusească, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Marfta Perciu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihail a lui Vasile Cupceanco, născut la 22 mai 1883, în Berhomet pe Ceremuş, ar fi murit, la finea lui noiembrie 1914, în Polonia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Elisabetei Cupceanco, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru Cuciurean, născut la 30 octombrie 1874, în Pătrăuţii de Sus, ar fi murit, la finea toamnei anului 1916, în Cârlibaba, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anei a lui Dumitru Cuciurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dimitrie a lui Nistor Moroz, născut la 3 noiembrie 1877, ţăran, cu domiciliul ultim în Mahala, a intrat, cu ocazia mobilizării generale, în armata austriacă, în august 1914, a fost greu rănit, într-o luptă lângă Noua Suliţă, şi a fost transportat în spitalul din Cernăuţi. La prima invaziune a ruşilor, a fost dus de aici, la Turkestan, ca prizonier. În tabăra de la Aleaka, în Turkestan, ar fi murit el, în aprilie 1916, de oftică, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica Moroz, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion a lui Lazar Tădor, din Frătăuţii Noi, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Reveca a lui Ion Tădor, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz Stark, din Iacobeni, a participat la război şi ar fi căzut la 23 august 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Mina Stark, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Simion Bucevschi, din Pătrăuţi pe Suceavă, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Veronica a lui Vasile Bucevschi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Andron a lui Ieremie Ionel, din Sadova, a participat la război şi şi să fi murit, în anul 1919, ca prizonier în Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sanfira a lui Andron Ionel, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

Jakobeny, 1916

„Rudolf Zankowski, născut la 28 mai 1886, în Şepiniţ, judeţul Coţmani, ar fi murit, în anul 1916, înecându-se într-un fluviu, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Paulinei Zankowski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Demeter Repei, născut la 3 iulie 1891, în timpul din urmă domiciliat în Doroşăuţi, a fost înrolat la oaste, cu ocazia mobilizării generale, şi a plecat, pe urmă, pe frontul rusesc. În noiembrie 1914, ar fi plecat el în spital, fiind bolnav. De atunci e dispărut. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Axeniei Repei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Amros Palko, din Gura Putnei, a participat la război şi a căzut, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Melania Palko, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion Lungoci, din Horodnicul de Jos, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1915, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalena a lui Ion Lungoci, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Constantin Moroşan, din Cajvana, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1919, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana a lui Toader Moroşan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihail Dancow, născut la 11 noiembrie 1877, în Tlumace şi, în timpul din urmă, domiciliat în Cernăuţi, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 22 Infanterie de Glotaşi şi a fost repartizat, pe urmă, spitalului rezerviştilor Stanislau No. 2, în Marmaroş-Siget. În locul acesta ar fi murit el, la 16 mai 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Palaghia Dancow, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexei a lui Ioan Grindei, născut la 12 martie 1877, în Zeleneu, ar fi murit, în iulie 1915, lângă Brest-Litowsk, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Elenei Grindei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Teodosie a lui Ilie Zachariuc, născut la 1 martie 1884, în Petriceni, ar fi murit, la 31 decembrie 1915, în Pşemisl, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Veronicei Zachariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui George Rubisch, născut la 9 noiembrie 1868, în Roşa, a fost chemat la arme, la 1 mai 1915. De atunci, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Carolinei Rubisch, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru Moroşan, din Drăgoişti, a participat la război şi ar fi murit în anul 1915, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eufrozina a lui Dumitru Moroşan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Odochia a lui Toader Nedeloi, din Molid, la retragerea ruşilor şi înaintarea armatei austriece, fiind grav rănită de un glonț şi transportată într-un spital, e dispărută din anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii ei, Maria a lui Ioan Sfarghie, procedura pentru declararea morţii celei dispărute”.

„Anton Prelipcean, din Vicovu de Jos, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Anton Prelipcean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Todor Hâncu, din Rădăuţi, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1914, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana a lui Dumitru Hâncu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Petru Ceahorschi, născut la 5 iunie 1888, în Mihalcea, cu domiciliul din urmă tot acolo, a fost mobilizat, în anul 1914, şi ar fi picat, la 11 octombrie 1916, pe frontul italian. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Zoiţei Ceahorschi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petrea a lui Ioan Moroşan, din Horodnicul de Jos, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1919, în Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Titiana a lui Petrea Moroşan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Nicolai Colotiuc, născut la 18 aprilie 1887, în Malatineţ, ar fi murit, la 23 octombrie 1916, lângă Iţcani, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Samfirei Colotiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Teodor a lui Ioan Horbatiuc, născut la 8 martie 1870, în Gogolina, ar fi murit, în toamna anului 1915, la Boian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei a lui Toader Horbaniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vichenti Smereczinski, născut la 9 octombrie 1887, în Zwiniace, ar fi murit, în august 1914, în Rarancea, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Agrapinei Smereczinski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].