Amintiri despre Bucovina Rock Castle (III)
(click pe fotografie, dacă doriţi să reascultaţi NAZARETH 2014)
*
Sugestia lui Constantin-Emil Ursu de a aduce, la fiecare ediţie “Bucovina Rock Castle”, câte o legendă a rockului – prima, propusă de Emil şi adusă de el şi de Cătălin Nechifor, fiind NAZARETH – s-a dovedit a fi mai mult decât inspirată, chiar dacă tânărul public sucevean (includ în termenul acesta şi pe toţi fanii din ţară ai festivalului) încă nu era pregătit pentru o astfel de revelaţie. Invitarea trupei NAZARETH conferea prestigiu naţional şi european festivalului, dar tânărul nostru public încă nu era în totalitate pregătit pentru o astfel de abordare a culturii rock (cea mai bună poezie, care se scrie în ultimele decenii, este cea rock), şi-atunci am hotărât noi să extindem paleta de genuri, pentru a provoca tentaţia educaţiei muzicale (aşa am ajuns, ulterior, şi la premierea unor trupe de metal, stârnind mânia bigoţilor). Începând cu ediţia a doua, beneficiam de sprijinul unei echipe de zece voluntari, echipă în care se poate intra doar prin vacantarea unui loc şi care devenise şi familia noastră, şi trupele noastre de securitate absolută a spectacolului (dacă aţi fi văzut privirile suedezilor de la DARK FUNERAL, în vara trecută, după ce dispăruseră forţele de ordine, iar Mihnea le prezentase, drept garanţi ai securităţii, comandoul celor trei Biance!). În fiecare noapte, spectacolele concurau cu cele din celelalte nopţi, iar noi, în afară de faptul că am promovat toate trupele sucevene şi româneşti tinere, capabile să susţină un concert cu piese proprii, de minimum 50 de minute, ţineam şi ţinem cont de sugestiile publicului, aducând şi trupe care le sunt tinerilor pe plac, cum ar fi, de exemplu, ALTERNOSFERA din Chişinău.
*
(click pe fotografie, dacă doriţi să reascultaţi ALTERNOSFERA 2014)
*
ALTERNOSFERA lui Marcel Bostan, fiu de academician, specialist în astrofizică, în fiecare an de-ar veni la Suceava, tot ar izbuti să umple şanţul Cetăţii cu tineri. Dar venise şi THE AMSTERDAMS, şi IMPLANT PENTRU REFUZ, şi LUNA AMARĂ, şi VIŢA DE VIE, ROBIN AND THE BACKSTABBERS, şi DOG EAT DOG din America (mulţi nervi mi-au mai produs cetăţenii, mai ales cu şosetele verzi, pe care ni le cereau nouă!), şi COMA, şi JINJER, şi aşa mai departe.
*
(click pe fotografie, dacă doriţi să revedeţi premierea VOLUNTARILOR)
*
În 2015, legenda rock, primită admirabil de tânărul public sucevean, a fost JAN AKKERMAN, omul şi muzicianul care m-a impresionat profund. Nimic nu i-a scăpat: a vizitat Cetatea, a sporovăit cu voluntarii, a făcut fotografii cu toţi doritorii şi trăia, vizibil, o splendidă emoţie artistică, specifică doar geniilor (proştii sunt întotdeauna siguri pe ei). Muzica lui Jan, “muzică a stelelor”, cum ar fi zis Pitagora, a contopit generaţii sub aura dumnezeirii artei adevărate. Iar după concert, Jan Akkerman a spus că nu a întâlnit, în toată cariera lui, un public atât de bun, apoi mi-a propus un schimb surprinzător pentru mine: un album “Akkerman” pentru un DVD “Zicălaşii”. Văzusem că iubeşte muzica străveche a neamurilor, identificasem teme muzicale străvechi, redimensionate artistic, inclusiv “Hora lui David” şi, când i-am spus toate acestea, a rămas şi nu a rămas uimit.
*
(click pe fotografie, dacă doriţi să reascultaţi JAN AKKERMAN)
*
Cam atât am avut să vă spun, pentru că, începând din 2015, există cronici video fidele, realizate de colegii mei Dănuţ Lungu, Nicolae Gabriel Sandu şi Lucian Căluşeriu, pe care le puteţi lesne accesa pentru a retrăi concertele preferate, fie prin legăturile directe, pe care vi le oferă acest site (coloana din dreapta, în CATEGORII), fie din postările de pe youtube ale CCPCT Suceava.