8 august 1926: Ce s-a petrecut la Putna?
*
O consfătuire a „tinerei generaţii” – Sforţări pentru a salva unitatea Ligii Creştine – Defilarea arcaşilor
*
Din iniţiativa societăţii „Arboroasa” (muzică, sport, dansuri), a avut loc, în ziua de 8 august 1926, în curtea mănăstirii Putna, solemnitatea, solemnitatea dezvelirii bustului lui Mihail Eminescu, datorat sculptorului Oskar Hahn. Satele din împrejurimi şi un mare număr de intelectuali bucovineni au fost de faţă la ceremonie. Nu trebuie să ne surprindă amploarea serbărilor de la Putna. Bucovinenii au tradiţia acestor serbări pur patriotice, tolerate şi sub fosta stăpânire austriacă. În această veche provincie a Moldovei, amintirea lui Ştefan cel Mare a luat formele unui adevărat cult. E binevenit orice prilej de pelerinaj la mormântul atât de apropiat al Voievodului: ţăranii participă cu miile.
*
Între această manifestare pioasă a sentimentului popular şi demonstraţia politică, pe care au încercat-o cuziştii şi fasciştii, nu e nici o legătură. Ambele grupuri au ţinut să speculeze spectacolul mulţimii adunate pentru reclama de partid. Oficialitatea a înlesnit, pe cât i-a fost cu putinţă, aceste tendinţe. La sfârşitul solemnităţii, după plecarea principesei Ileana, cuziştii şi fasciştii au purces la răfuială. În realitate, a fost de faţă un singur partid, cel cuzist. Fasciştii n-au găsit cu cale, încă, să se dezvăluie sau să se afirme ca atare, în această împrejurare.
*
Semnătura lui Oscar Han
*
Spre seară, deci, şi-au făcut apariţia 15 cuzişti, care au convocat, pe loc, o consfătuire a tinerei generaţii. Au luat parte, în total, patruzeci şi doi de membri ai ambelor fracţiuni ale Ligii Creştine (evident, cei zece mii de participanţi la serbare manifestau, faţă de aceste istorice dezbateri, o indiferenţă jignitoare). Au început incriminările: cuziştii pretindeau că nemulţumirile din Ligă trebuiau dezbătute în sânul Ligii. Orice altă acţiune nu e decât rezultatul vanităţilor personale şi al intrigilor… jidoveşti. Adversarii domnului Cuza îl învinuiau pe acesta: 1). că s-a vândut guvernului; 2). Că vrea să paralizeze acţiunea violentă şi imediată a tineretului, pentru una legală şi parlamentară, ceea ce înseamnă moartea mişcării antisemite.
*
Placa comemorativă
*
Cei 15 cuzişti au propus o moţiune de blam la adresa domnului Zelea Codreanu. Partizanii domnului Zelea Codreanu au căutat un teren de înţelegere. Ei cer domnului Cuza să rupă orice relaţie cu guvernul şi să aprobe tactica violenţei, cerută de tineretul din partid. Din grupul parlamentar al Ligii, şapte din cei zece deputaţi antisemiţi s-au raliat propunerilor domnului Zelea Codreanu. Propunerile s-au completat astfel: să fie proclamat preşedinte de onoare al Ligii domnul A. C. Cuza, iar preşedinte activ, domnul Zelea Codreanu. Dacă însă domnul Cuza respinde prezidenţia domnului Codreanu, ca pe o insultă personală (lucrurile au ajuns departe!), adversarii săi îl propun pe domnul Cătuneanu, de la Cluj. În cazul când domnul Cuza n-ar accepta nici acest compromis, partizanii „acţiunii violente şi libere” nu vor participa la congresul de la Iaşi al Ligii, lăsând domnului Cuza răspunderea rupturii.
*
Semnătura autorului soclului
*
În sfârşit, pe o ploaie torenţială, s-a produs lovitura de efect, „numărul” de senzaţie al zilei politice. Un număr mare de tineri, în hainele tradiţionale ale arcaşilor, au defilat, în pas militar, prin faţa domnului Zelea Codreanu. Arcăşimea a fost organizată de bucovineanul Tudosie Popescu. Domnul Zelea Codreanu a primit defilarea, din tribuna oficială. Pentru teatralizarea momentului, s-a căutat noului Duce un cal alb. Nu s-a găsit decât o iapă, care zvârlea, şi pe care comandantul fasciilor n-a putut-o încăleca. Totuşi, în timpul defilării, cu mâna dusă ostăşeşte la pălăria-i „borsalină”, domnul Zelea Codreanu a găsit privirea cezariană şi atitudinea statuară de circumstanţă. După defilare, un discurs violent al domnului Zelea Codreanu. Apoi, o purtare în triumf… Şi ploaia care nu mai contenea… Şi bustul proaspăt al lui Eminescu, privind toată această zadarnică agitaţie / Ald (Adevărul, anul 39, nr. 13082, miercuri 11 august 1926, p. 4).
*
