1948: Centrala Industrială a Lemnului

Câmpulung, în colecţia Gabi Ojog

În pregătirea apropiatei naţionalizări, puterea comunistă începuse o inventariere metodică, prin înfiinţarea „centralelor”, pe ramuri industriale, care, în aparenţă, premeditau „conducerea şi controlul activităţii tuturor întreprinderilor industriale ale Statului, care lucrează în sectorul industrial” luat în vizor. Informaţiile acelea înseamnă, totuşi, un segment de memorie, pe care fiecare localitate în parte are dreptul de a-l recupera, în necontenita comparaţie de tip ursitoare – trecut, prezent, viitor.

1948: „Se înfiinţează, pe data publicării prezentei deciziuni în Monitorul Oficial[1], Centrala Industrială a Lemnului… Fac parte din Centrala Industriei Lemnului, următoarele întreprinderi industriale:

Judeţul Baia:

Ing. Berdicevschi şi Haimovici „Râşca”, cu sediul în Râşca.

„Leon Brotman”, cu sediul în Cornul Luncii

„Domeniile Coroanei”, cu sediul în Găineşti.

„Moldova Forestieră”, Fraţii Haras, cu sediul în Râşca.

„Slătioara”, Marcu Segall şi Hollinger, cu sediul în Râşca.

„Sasca”, Froim Zalmanovici şi Leiba Herşcovici, cu sediul în Sasca.

Judeţul Câmpulung:

„Petre Achimescu”, cu sediul în Câmpulung.

„Iuliu Bălan”, cu sediul în Bucşoaia.

„Liviu Bălan”, cu sediul în Frumosul.

„Filip Bedrulea”, cu sediul în Valea Putnei.

„Bucovina S. A.”, cu sediul în Sadova.

„Bucovina S. A.”, cu sediul în Vama.

„Cartonul Românesc”, cu sediul în Molid.

„Dolliner şi Dauber”, cu sediul în Frasin.

„Domeniile Bucovina”, cu sediul în Frasin.

„Dorneniile Bucovina”, cu sediul în Gura Humorului.

„Domeniile Bucovina”, cu sediul în Moldoviţa.

„Dornarin”, ing. Klinkievici, cu sediul în Vatra Dornei.

„Floreni” s. i. n. c., cu sediul în Dorna Candreni.

„Dr. Gelber şi Carol Gelber”, cu sediul în Breaza.

„Gliga Traian”, cu sediul în Vatra Moldoviţei.

„Mayer Kismman”, cu sediul în Câmpulung.

„Knauer şi Krauss”, cu sediul în Pojorâta.

Kraft „Rarăul”, cu sediul în Moldoviţa.

„Moldova”, s. i. n. c, cu sediul în Vatra Dornei.

„Moldova Forestieră”, cu sediul în Moldoviţa.

„Oficiul Naţional de Colonizare (Onac)”, Statul Român, fost Brucker, cu sediul în Iacobeni.

„Oficiul Naţional de Colonizare (Onac)”, Statul Român, cu sediul în Prisaca Dornei.

„Emanuil Sand”, cu sediul în Dea-Frumosul.

„Rafael Sand”, cu sediul în Moldoviţa,

„Solomon Schachter”, cu sediul în Gura Humorului.

„Suha”, Onofrei şi Lunguleac, cu sediul în Stulpicani.

„Talajul Picker”, cu sediul în Pojorâta.

„Vogelfanger Jacob”, cu sediul în Vama.

„Succesorii lui Wagner Israel”, cu sediul în Gura Humorului.

„Wildman Fischler & Co”, cu sediul în Vatra Moldoviţei.

„Weissbroth şi Roll”, cu sediul în Vatra Moldoviţei.

Judeţul Rădăuţi:

„Bradul Bucovinei”, Ilie Cârciu & Co, cu sediul în Straja.

„Forest” Brodina, cu sediul în Brodina.

„Gavril Coroamă”, cu sediul în Vicovul de Jos.

„Marcu Dolberg”, cu sediul în Putna.

„Domeniile Bucovinei”, cu sediul în Putna.

„Domeniile Bucovinei”, cu sediul în Suceviţa.

„Filip Gotel”, cu sediul în Vicovul de Sus.

„Mendel Uscher”, cu sediul în Marginea.

„Ing. N. I. Zamfirescu”, cu sediul în Brodina.

Judeţul Suceava:

„Forest Bucovina”, cu sediul în Cacica.

„Fraţii Haas”, cu sediul în Pârteştii de Jos.

„Munca”, G. Grecu, cu sediul în Solca.

„Horjinek & Savoda”, cu sediul în Arbore.

„Tomuţ Iacob”, cu sediul în Pârteştii de Sus.

„Curt Singer”, cu sediul în Cacica, Pârteştii de Jos.

„Curt Singer”, cu sediul în Solca.

[1] Monitorul Oficial, Nr. 167, 22 iulie 1948, pp. 6049-6052