1945-1948: Întâia ardere a cărţilor românilor

Începând din 2 mai 1945, cărţi semnate de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Ion Simionescu, Constantin Loghin, Alexandru Bocăneţu, Gheorghe I. Brătianu, Onisifor Ghibu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ştefan Ciobanu, Simion Mehedinţi, Ion. I. Nistor, Şt. O. Iosif şi aşa mai departe capătă statut de cărţi interzise, deci se confiscă şi se depun la prefecturi, apoi sunt date la topire. Abia în 1952, din prea mare grabă, cărţile interzise, din ce în ce mai multe, aveau să fie arse în curţile interioare ale închisorilor, ba chiar şi prin grădinile oamenilor, cum s-a întâmplat cu cele ale lui Toader Hrib.

Doina lui Mihai Eminescu era atât de prigonită, încât era scoasă chiar şi din antologiile de poezie patriotică. Muzica în Basarabia, a lui Boldur, ba chiar şi cărţile de geografie ale lui Ion Simionescu, ba chiar şi monografia Cernăuţilor, lucrată în ani îndelungaţi de Alexandru Bocăneţu, sunt condamnate la moarte. Prima condamnare a scrisului românesc a fost decisă de Regele Mihai, Paul Constantinescu-Iaşi şi Teohari Georgescu, fiind pusă în practică de nişte funcţionari anonimi, care nu au lăsat nimic după ei, precum „doamnele Basta Zoe, Rizescu Maria şi domnii Samara Nicolae, Chimirea Nicolae, Ţopa Leon, Topală Constantin, Wilner Carol, Saftu Nicolae, Florente Ghinescu, şefi de serviciu temporari la acest Departament pentru verificarea materialelor (cărţi, broşuri, hărţi etc.), care urmează a fi scoase din circulaţie”.

Toate cărţile care puteau aminti de statutul românesc al Bucovinei şi Basarabiei sau de istoria onestă a Neamului Românesc căpătaseră stigmatul morţii, „din cauza cuprinsului lor dăunător”. Unele s-au salvat prin bibliotecile lumii sau pitite de ţărani pe sub streşini, cum s-a întâmplat, de pildă, cu Istoria oraşului Cernăuţi, pe timpul Moldovei, altele au dispărut pentru totdeauna.

Din listele pe care le-am găsit, publicate în Monitorul Oficial, am selectat doar autori şi cărţi din spaţiul culturii române, ignorându-le pe cele străine şi, mai ales, pe cele de propagandă fascistă. Nu am găsit toate listele şi nici nu am vreme să le mai caut, pentru că, din listele de mai jos, vă puteţi face o părere despre un capitol tragic al istoriei recente româneşti, ţinut sub oblon de istoricii care servesc un regim sau altul.

„Nr. 5.335 / 1945, Aprilie 16 // MINISTERUL PROPAGANDEI // Legea Nr. 364 // MIHAI I // Prin graţia 1ui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Rege al României, / La toţi de faţă şi viitori, sănătate”. Regele decretează şi „înfiinţează, pe lângă Ministerul Propagandei, sub preşedinţia împuternicitului acestuia, o comisie formată din delegaţii: Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Artelor, Societăţii Scriitorilor Români şi Academiei Române”, care „va întocmi liste de toate publicaţiile periodice şi neperiodice, apărute de la 1 Ianuarie 1917, până la 23 August 1944, cuprinzând idei legionare, fasciste, hitleriste, şoviniste, rasiste sau pasagii dăunătoare bunelor relaţii ale României cu Naţiunile Unite”, apoi, „pe măsura publicării listelor de către comisiune în Monitorul Oficial, editurile, tipografiile, librăriile, întreprinderile comerciale de orice fel, debitele, anticăriile, chioşcurile, autorii în editură proprie, bibliotecile de împrumut, bibliotecile publice, precum şi toate instituţiunile publice care deţin publicaţiunile specificate în aceste liste, le vor preda Prefecturii judeţului respectiv / … / Dat în Bucureşti la 2 Mai 1945 // MIHAI // Ministrul propagandei, P. Constantinescu-Iaşi / Ministrul afacerilor Interne, Teohari Georgescu”[1].

„MINISTERUL PROPAGANDEI / În vederea executării dispoziţiunilor ce decurg din art. 16 al Convenţiei de Armistiţiu şi ale legii Nr 364, publicată în Monitorul Oficial, partea I-a, Nr. 102 din 4 Mai 1945, se aduce la cunoştinţa generală, lista Nr. 21 a publicaţiilor pe care Comisia de pe lângă Ministerul Propagandei a decis a fi retrase din circulaţie, din cauza cuprinsului lor dăunător bunelor relaţii dintre România şi Naţiunile Unite.

LISTA NR. 21:

01). Protopop maior I. D. Croitoru, Forţa noastră morală de-alungul veacurilor şi Războiul contra Bolşevismului, Bucureşti, Tip. Ministerului de Război.

02). Ilia Ivanof Salabaşeff, Mă întorc din „raiul bolşevic”, ed. II, Bucureşti 1944, Imprimeriile Româneşti, ed. I, 1942.

03). Mihail Spătaru, Războiul nostru, Bucureşti 1943 (Biblioteca Politică).

04). Gr. Sturzu, În Răzoiul Sfânt cu Vânătorii de Munte. Note de campanie, Bacău, Editura „Moldovei”, 1943.

05). Spre a-ţi aminti Războiul Sfânt, Bucureşti 1941, Tip. Bucovina (Regimentul 1 Artilerie Grăniceri).

06). Al Ciorănescu, La Roumanie vue par les étrangers, 1944, Ed. „Luceafărul”. Se vor elimina pag. 92, 126, 130 şi 131.

Notă: se revine asupra lucrării „Către o nouă educaţie a tineretului – Pedagogia Comunităţilor de muncă” a dlui prof. Ilie Popescu Teişan, publicată în Lista Nr. 12 a publicaţiilor interzise, din 3 septembrie 1945, întrucât Comisia a constatat, examinând din nou cartea, că nu era cazul să fie retrasă din circulaţie”[2].

LISTELE NR. 23, 29, 30, 31, 32 – numai cărţi germane de propagandă[3]. LISTA Nr. 33:

Băgulescu, Căpitanul G., Zile de energie. Impresii şi povestiri de pe front, 1916-1917, ed. II (cu o scrisoare de N. Iorga). Bucureşti 1919, Inst. de arte grafice C. Sfetea.

Basilescu Aristide, prof. la Fac. de Drept din Buc., Corporatism în Romania?, Bucureşti 1943, Tip. Federaţiei naţionale cooperative de librărie.

Botârlă Alexandru, Pagini de război. Culegere prezentată de…, Bucureşti 1943, ed. Universul.

Cobrac A., Pericolul roşu, Bucureşti 1930.

Constantinescu-Princiar, Generalul Franco şi războiu1 civil spaniol, Bucureşti 1937, ed. Intelect.

Eminescu Mihail, Bucovina şi Basarabia, Studiu istorico-politic, prezentat de prof. I. Creţu.

Ionescu Serafim, Negustorii noştri, Piesă în trei acte, ed. a 3-a, Bucureşti 1930, Cartea Românească.

Ionescu-Siseşti, G., Probitate, Craiova 1935, Scrisul Românesc.

Loghin Constantin, Chestiuni generale de limbă şi literatură română (genuri literare, influenţe străine, curente literare ş. a.). Ed. a 7-a revăzută. Timişoara, ed. Mitropolitul Silvestru.

Panaitescu, General Scarlat, Aspecte economice şi sociale din Basarabia (1920-1926). Vol. I, Chişinău 1926, Tip. Eparhială, Cartea Românească.

Patriciu Stela V., Cu clasa mea la drum nou; Comunităţi de muncă şcolară, Bucureşti 1944, ed. Tiparul Românesc.

Petrovici Ion, Momente solemne, Ediţie îngrijită, Bucureşti 1943, ed. Casa Şcoalelor.

Prundiş Alexandru, Botezul de sânge. Icoane din războiul nostru, Tr. Măgurele, Tip. Niculescu-Dodu.

Salcia Constantin, Cântece de luptă, Bucureşti 1942, Tip. Cultura.

Schutzack Franz, Comunismul (Basarabia sec. XX), Bucureşti 1941, Tiparul Românesc, ed. Lumina Românească.

Simionescu Ion, Ţara Românească, Bucureşti 1919, Tip. Jockey-Club, I. C. Văcărescu.

Taşcă Gh., România în urma conferinţei de la München, Extras din rev. Analele industriei şi Comerţului, Nr. 11-12, Dec. 1938. Bucureşti.

Teodorescu Dumitru Gh., Naţional-Socialismul. Doctrine. Aspectul social. Statul totalitar. Colectivitatea. Führerul. Partidul, Bucureşti, Tip. Bucovina.

Vasilescu, General rez. Petre I., În ritmul vremii şi slujba neamului. Frânturi de suflet şi de gândire din epoca de sbucium 1940-1941, Bucureşti, ed. Universul.

LISTA NR. 33:

Petre V. Hanes, Tinereţe…, Bucuresti, Editura Socec. Se elimină: pag. 52 rând, 14-15, pag. 68 rând 10-26, pag. 70, 71 şi 72 (afară de ultimele trei rânduri).

V. V. Hanes, Cartea serbărilor şcolare, Bucureşti, Editura Publicom.

Wolf Hirth, Sborul fără motor, prelucrat de Căp. av. Petru Mircea şi instructor de zbor Cernescu Eugen, prefaţa de dl gral de escadră av. Jienescu, subsecretar de Stat al Aerului, Bucureşti, Editura Gorjan.

D. Iancovici, Societatea Naţiunilor, Bucureşti, Ed. Fund. Regale Principele Carol, (Cartea Vremii), colecţie enciclopedică îngrijită de Nichi for Crainic.

Serafim Ionescu, Voluntara, piesă naţională într-un act (Teatrul şcolar), Bucureşti, Ed. Cartea Românească, ed. I (1925), ed. II (1927), (din publicaţiunile Casei Şcoalelor).

Ernest Junger, Prin furtuni de oţel, Carnetul unui Comandant de detaşament de asalt, Tradus de locot. Victor Timcu, cu o introducere de gral Iacobici Iosif, Şeful Marelui Stat Major.

LISTA NR. 34 – cărţi italiene:

G. I. Brătianu, professore all’Università di Bucarest, La missione storica dell’Ungheria, Bucureşti 1942, Imprimeria Naţională.

Alessandro Ciorănescu, La tradizione storica e le origini del popolo romeno, Bucureşti 1942. Epurarea parţială: pag. 5, rândurile 3-4-5.

LISTA NR. 35:

Ion Agârbiceanu, În România Mare, Tâlcuiri şi sfaturi în trei conferinţe poporale, Bucureşti 1929, Ed. Casei Şcoalelor.

Corneliu Albu, De la Bobâlna la Alba Iulia. Lupta Transilvaniei pentru dreptate şi libertate, Bucureşti, Ed. Dacia Traiană, Epurare parţială: pag. 135, rândurile 3-4 de jos în sus.

Virgiliu P. Arbore, Anuarul liceului Gh. Şincai din Bucureşti, pe anii 1892-1942, întocmit sub îngrijirea dlui…, Bucureşti 1942, Tip. Remus Cioflec. Epurare parţială: pag. 41, rândurile 1-29 inclusiv.

August Beranek, Mareşalul Mannerheim al Finlandei,1867, Craiova, Ed. Scrisul Românesc.

Nicolae Bogdan, Carol al XII-lea, Regele Suediei, prototipul eroului modern, Bucureţti 1939, Ed. Cugetarea.

A. Boldur, Muzica în Basarabia, schiţă istorica, Bucureşti 1940, Institutul de arte grafice Marvan.

G. I. Brătianu, La questione romena nel 1940 (Memoriale I, II), Bucureşti 1940-1942, 2 vol., inclusiv versiunea franceză şi germană, Ed. Imprimeria Naţională.

Dimitrie D. Borcea, Politica preţurilor în Germania naţional-socialistă, 1933-1943, Bucureşti 1943, Ed. Muscelul.

Carabella, A. D., Cum stăm cu agricultura la începutul anului 1923, Bucureşti 1923, Adevărul.

Radu Cosmin, Românii la Budapesta, vol. I, II; Desrobitorii (vol. I); În capitala lui Béla Kuhn (vol. II), Bucureşti 1920, Ed. Librăriei Stănciulescu.

Octav Dessila, Ciclul iubim, roman, Vol. I – Început de viaţă; Vol. II. – Sfârşit de viaţă; Vol. III – Uităm prea repede. Toate ediţiile. Bucureşti, Ed. Cartea Românească.

Romulus Ioan Fodor, Deşteptarea valahă, studiu de psihanaliză politică asupra conştiinţei valahe şi a naţiunii. Conferinţă făcuta pentru „Cercul de studii valahe al Frontului Românesc”, Bucureşti 1935, Ed. Vasile Nicola.

Radu A. Florescu, Dogme, rasă, naţiune, Stat, Bucureşti 1931, Institutul de arte grafice „Eminescu”.

Alessandro Marcu, Solitudine romena, Bucureşti 1942.

Ilie Marinescu, Problema echilibrului economic românesc, Bucureşti 1941, Tip. Ardealul.

Theodor Martas, Viaţa amoroasă şi genială a lui D’Annunzio, Bucureşti 1938, Ed. Cugetarea. Epurare parţială: pag. 231, rândurile 9-12, fotografia de la pag. 225.

Vasile Netea, De la Petru Maior la Octavian Goga, Bucureşti 1944, Ed. Cugetarea. Epurare parţială: cap. Octavian Goga în întregime (pag. 299-321); pag. 271, strofa I, din poezia „La Arme”; pag. 272: strofa 11-a din poezie; înlocuirea copertei.

Paul I. Papadopol, Un sol al biruinţei: poetul Şt. O. Iosif, Bucureşti 1930, Ed. Cartea Românească. Epurare parţială: pag. 77 în întregime, pag. 78, până la cap. „Câteva din părerile lui Iosif”.

Pietrari, I. D., Ne fac dojană grea străbunii, poeme, Bucureşti 1940. Tip. „Bucovina” I. E. Torouţiu.

Lucian Predescu şi Ion Dinulescu, Manual de bacalaureat, Bucureşti 1943. Ed. Cugetarea.

Prigoana religioasă în Spania, cu poem-prefaţă de Paul Claudel, în româneşte de Constantin Stelian, Bucureşti. Ed. Cugetarea.

LISTA NR. 36:

Sandu, Z., Umbre măreţe, Bucureşti 1935. Ed. Cartea Românească. Epurare parţială: cap. Mihai Kogălniceanu şi Ion C. Brătianu (pag. 47-52 inclusiv, pag. 127-129 inclusiv).

Preda Savu, Poeme de pe front, Craiova 1943, Gând şi slovă oltenească.

Romulus Seişanu, Ideia unirii în Ţările Române. Când s-a născut şi cum a evoluat ideia înfăptuirii României Mari, Bucureşti 1933, Ed. Universul.

Călin Serdaru, Dunări de vis şi de sânge, poeme, Bucureşti 1944. Imprimeria Curentul.

Ion Simionescu, Popasuri prin Ţară. Dinspre Tisa până-n Nistru, Bucureşti 1930. Ed. Casei Şcoalelor (Biblioteca de popularizare a Casei Şcoalelor). Se epurează în forma actuală, urmând să se pună de acord cu actualele date internaţionale.

Ion Simionescu, Ţara românească, toate ediţiile. Se epurează în forma actuală, urmând să se pună de acord cu actualele date internaţionale.

LISTA NR. 37:

Ştefan Ciobanu, La Bessarabie. Sa population, son passé, sa culture, Bucureşti 1941. Imprimeria Naţională (Académie Roumaine, Etudes et Recherches, XII).

Nichifor Crainic, Elogiul lui Octavian Goga, rostit la 22 Mai 1941, în şedinţa solemnă, cu răspunsul lui Lucian Blaga, Bucureşti 1941. Imprimeria Naţională (Academia Română. Discursuri de recepţie).

Tudor Eracle şi Gh. Neguriţă, Cărţi poştale militare. Versuri, Bucureşti, Tiparul Românesc.

Onisifor Ghibu, Cu gândul la Basarabia, Arad 2926. Ed. Librăriei Diecezane (Biblioteca Semănătorul).

Radu Gyr, Femeia în eroismul spiritual, moral şi naţional, Bucureşti 1936, Ed. Cetăţuia legionară,

Radu Gyr, Studenţimea şi idealul spiritual. Conferinţă ţinută în cadrul ciclului cu acelaşi nume, organizat de Cercul Studenţesc Doljan, Bucureşti 1935. Tip. I. N. Copuzeanu.

Anastase Iftimie, Pe frontul de Est, Bucureşti 1941. Imprimeria.

Ştefan C. Ioan, Din revoluţia rusească. Zile trăite, Bucureşti 1923, Tip. România Nouă.

Radu Petre şi I. Săndulescu, România în imagini, album de geografie pentru toţi şcolarii, Bucureşti 1925. Ed. Cartea Românească. Epurare parţială: pag. 4, 18, 44 (hărţile); pag. 35, Cernăuţi-vedere; pag. 45, Tighina-vedere; pag. 46, Suceava-vedere; pag. 62, ţăran basarabean, ciobănaş basarabean.

Mihail Polihroniade, Tineretul şi politica externă, Bucureşti 1940. Ed. Mişcării legionare (Serviciul propagandei legionare).

Generalul R. Rosetti, Războiul pentru reeliberarea Bucovinei şi Basarabiei, Bucureşti 1942. Imprimeria Naţională (Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice, seria III, tomul XXIV, mem. 16)[4].

„MINISTERUL INFORMAŢIILOR. Prin decizia ministerială Nr. 809 din 9 Iunie 1947, doamnele Basta Zoe, Rizescu Maria şi domnii Samara Nicolae, Chimirea Nicolae, Ţopa Leon, Topală Constantin, Wilner Carol, Saftu Nicolae, Florente Ghinescu, şefi de serviciu temporari la acest Departament pentru verificarea materialelor (cărţi, broşuri, hărţi etc.), care urmează a fi scoase din circulaţie, contravenind art. 16 din Convenţia de Armistiţiu, retribuiţi fiecare cu diurna brutto lunară de lei 2.490.000, în care se include impozitul, se menţin în continuare de serviciu, cu începere de la data de 1 Mai 1947. Plata diurnelor se va face în conformitate cu dispoziţiunile art. 18 din legea Nr. 122 din 1947.

Idem Nr. 810 din 9 Iunie 1947, se primeşte, pe data de 31 Mai 1947, demisia dlui Ţigojanu Radu, şef de serviciu în acest Departament”[5].

„Dos. Nr. 5/1.105/1947 / MINISTERUL INFORMAŢIILOR // În vederea executării dispoziţiuni lor ce decurg din art. 16 al Convenţiei de Armistiţiu şi ale legii Nr. 364, publicată În Monitorul Oficial, partea I-a, Nr. 102 din 4 Mai 1945, se aduce la cunoştinţa generală că listele Nr. 40 şi 41, ale publicaţiilor interzise, pe care comisia de pe lângă Ministerul Informaţiilor a decis să se retragă din circulaţie:

LISTA Nr. 40

01). Breaz Ion şi Chinezu Ion, Poezii patriotice, Sibiu, Astra 1938; Epurare parţială: se elimină poezia „Doina” (lui Eminescu, iar manuscrisul a fost ars – n. n.), de la pag. 18, şi ultima strofă din poezia „Patria Română”.

02). Mehedinţi Simion, Rumuniia; perevod rumânscqovo, dètia 4-vo Klassa (România), mare geografie, traducere din româneşte pentru clasa IV. Odessa 1943.

03). Nistor Ion I., Protagonişti români pentru drept şi dreptate, Bucureşti 1943, Biblioteca politică.

04). Nistor Ion I., Basarabia, pivotul politic al Moldovei voevodale, Bucureşti 1944, Imprimeria Naţională.

05). Nedzelkaia E., Vestrane ujasov i nejidanostei (În ţara groazei şi a asupririi).

06). Procopovici Al., Basarabia noastră, Sibiu 1941, Ed. Dacia Traiană.

07). Petrovici Ion, Al doilea volum de impresii din Italia, Bucureşti 1938, Ed. Casei Şcoalelor.

08). Roiban G., Stepe-n vâlvătaie. Stihuri de pe front, Turnu Severin 1943.

09). Roiban G., Peste Nistru, Bug, Crâm, Turnu Severin, 1942.

10). Sângeorgiu Ioan, Aspecte literare, Sibiu 1938.

11). Sima Horia, Iaşii. Oraşul mişcării legionare. 8 Noemvrie 1940, Bucureşti 1940.

12). Şoiman C., Cele mai noi cântece de zonă (4 broşuri), Bucureşti 1942. Ed. St. Kiriţescu, apoi Librăria Românească.

14). Stamatu Horia, Acatistul Moţa-Marin, Bucureşti 1937, Ideia Românească, Tiparul Universitar.

l7). Tambur Alex., Alb şi Roşu (Povestiri din viaţa sovietică), Bălţi 1938.

18). Tambur Alex., Bandiţii. Povestire din viaţa sovietică, Bălţi 1938.

19). Tambur Alex., Osândiţii la moarte, Bălţi 1938.

20). Tambur Alex., Povoljanca. Povestire din viaţa sovietică, Bălţi 1938.

21). Tambur Alex., Probujdenie. Poviest iz jizni russkovo naroda (Deşteptarea. Poveste, viaţa poporului rus), Bucureşti 1943, Ed. Izdatelstvo Gazetâ Bukarester Tageblatt.

22). Topologeanu Preotul N. N, Încercarea Ruşilor de a desnaţionaliza Basarabia prin biserică, R. Vâlcea, Tip. „Cozia”.

23). Turcescu Gh. N., Concepţia comunistă doborâtă de biserică, Piteşti 1938, Tip. Liga Poporului.

24). Vaida-Voevod Dr. Alexandru, Cuvântarea către Naţiunea Română, Cluj, Ofensiva Română.

25). O manevră sovietică de ultimă oră. Ideologia bolşevică în pragul falimentului.

26). Regimentul 9 vânători de Gardă: Am biruit în Răsărit, Bucureşti 1943, Ed. Torouţiu.

27). Revista Teologică, anul XX, Ian., Febr., Nr. 1-2, Sibiu 1930.

28). Teatrul Naţional din Odessa 1943, Imprimeria Guvernamentală.

LISTA NR. 41

01). Badea Buzău Nic., Politica monetară a Germaniei, Bucureşti 1940, Ed. „Bucovina”; I. N. (corect: E. – n. n.) Torouţiu.

02). Bădăuţă Al., Icoane Argeşene, Bucureşti 1944, Ed. Luceafărul.

04). Balamace Ep., Cooperaţia în România întregită şi ţările vecine, Chişinău 1924, Ed. „Glasul Ţării”.

10). Bocăneţu Al., Istoria oraşului Cernăuţi, pe timpul Moldovei, Cernăuţi 1933, Ed. Glasul Bucovinei.

11). Boldur A. V., Contribuţiuni la studiul Istoriei Românilor. Istoria Basarabiei, Vol. III., Sub dominaţia rusească (1812-1918), Chişinău 1940, Tip. „Tiparul Moldovenesc”’

13). Chicoş Dr. Ştefan, Bogăţiile miniere ale României.

14). Codreanu Dr. Florin, Capitalurile germane în România, Bucureşti 1941. Graiul Românesc.

15). Constantinescu N. A., Renovaţia Istoriei Românilor de N. Iorga, Extras din „Revista istorică”, Vălenii de Munte 1940, Tip. „Datină Românească”. Epurare parţială. Se elimină rândul 2-3, de la pag. 185.

16). Constandache General Gr. N., Problema şefului, Bucureşti 1938-1939. România militară.

17). Cumpănaşu G., La colloration economique dans le cadre et l’ésprit de l’espace vital (Text şi în limba germană); Extras din revista Correspondance Economique Rou.maine, Nr. 3, 1941, Bucureşti 1941.

19). Dragomirescu Căp. Eduard Buzne şi Lt. Alex. Vasilovici, Artileria în războiul actual, Prefaţă General I. Şteflea, Bucureşti 1941. Tip. M. A. N.

20). Drăgoi Ovidiu, Relaţiile economice ale României cu Germania, Bucureşti 1939. Rotativa.

21) Economu General Div. Virgil, Războiul care vine, Bucureşti 1939. M. St. M.

25). Ghenzul V., Cooperaţia de consum din Basarabia, Chişinău 1921. Tip. Centralei Cooperativelor.

26). Ghenzul V., Din istoricul cooperaţiei de credit din Basarabia, Chişinău 1921. Tip. Centralei Cooperativelor.

28). Lupaş Prof. Ion, Trecutul nostru românesc. Scurt manual de istorie naţională, Sibiu. Bibl. populară a Asociaţiunei „Astra”.

29). Maior Iosif, Problema românizării economiei naţionale, Buureşti, Inst. de arte grafice. Tiparul românesc.

30). Manoilescu Mihail, Românism şi Ortodoxie, Caransebeş 1936, Tip. Diecezane.

31). Manoilescu Mihail, Secolul corporatismului, Bucureşti, Ed. „Naţională” Ciornei.

33). Manoilesco Mihail, Les antagonismes matérieles et l’unité spirituelle de l’Europe, Roma 1933, Ed. Regale Academia d’Italia.

34). Manoilesco Mihail, La régime préferéntiel, Bucureşti 1930. Ed. Bucovina.

36). Nicoresco Paul, La Roumanie nouvelle, Bucureşti 1924, Imprimeriile Globus.

33). Pienescu Mircea V., Cooperaţia şi statul totalitar, Bucureşti 1940. I. N. C. O. P.

39). Popesco Georges, Le relevement économique de la Roumanie, Paris 1922. Lib. Felix Alcan.

40). Rădulescu Dr. Ilie, Tabele statistice pe naţionalităţi în comerţ şi industrie, Extras din „Porunca vremii”, Bucureşti 1937, Lupta.

43). Savin Gh. Ioan, Creştinismul şi gândirea contemporană, Bucureşti 1940, Tip. Fântâna darurilor.

44). Sofronie George, La positión Internationale de la Roumanie, Bucureşti 1938. Centre de Hautes Etudes Internationales.

47). Strat George, Problema elitelor sociale (Comunicare făcută la Academia de Ştiinte Morale şi Politice, în ziua de 10 Aprilie 1940); Bucureşti 1942. Tip Universul.

48). Strat Georges, La situation économique des classes sociales en Roumanie, Bucureşti 1930. Ed. Socec.

49). Teodosiu Prof. Virgil, Pro Italia, Ploieşti 1936. Unirea.

55). La Roumanie Economique en 1926: Union des Chambres de Comerce et d’industries de Roumanie, Bucureşti Impr. de la cour Royale”[6].