1943: Iulian Vesper: Bucovina | Dragusanul.ro

1943: Iulian Vesper: Bucovina

 

Iulian Vesper

 

 

Înfloreşti din sângele nostru, înălţată pe scut,

Ţară a maicii mele, pământ milostiv,

Fii luminată acolo, la marginea munţilor

Unde te-a mângâiat tinereţea mea, unde te-am cunoscut,

Povestind codrilor, fraţilor mei,

Legende fără început.

 

Încă nu vă înălţaţi la Cer, coline paşnice,

Mai arde flacăra vieţii pe înălţimi.

Ce-am învăţat din înaltele biserici

Trăieşte-n noi şi ce-am deprins din şcoli.

Grădini crescut-au şi privim spre tine

Din largile ogoare ce-ai brăzdat în suflet,

Căci taina ţi-i pe buzele noastre

Văzduhul tău de pretutindeni ne soarbe.

Îţi simţim braţele de brazi şi pământ

Cum ne caută prin întunecimi, oarbe.

 

Aici suntem, maică a lutului din noi, Bucovină umbroasă,

Rugându-ne printre mănăstiri şi fantome

Morminte vechi, pristoluri răsar din ruini, glasuri ne strigă:

Aici suntem; nu v-am părăsit palizi arcaşi

Aici, cu iubirea ta între noi,

Umilindu-ne pentru slava ce-a fost, pentru moartea de azi,

Pentru luminile ce vor să vie.

Trudiţi de durerile tale, înseninaţi de nădejdi,

Îţi ridicăm turle de vis în vecie[1].

 

 

 

[1] Dacia Rediviva, nr. 3, anul III, 1943, p. 3