1934, UN PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICĂ: SADOVA-BUCOVINA

Subsemnatul Scurtu Ion, student anul IV la I. S. E. F., în intervalul de la 20 Iulie – 1 Octombrie, am desfăşurat, în comu­na Sadova, jud. Câmpulung-Bucovina, următoarea activitate, pentru propagarea Educaţiei Fizice şu a pregătirii premilitare.

Am sosit în această comună în ziua de 19 Iulie, sub condu­cerea Domnului Inspector Nour Marinescu, în care zi a urmat şi încartiruirea.

Aspectul sub care se prezintă Sadova este următorul: în privinţa Educaţiei Fizice, aş putea spune că Sadova era complect lipsită de orice ramură a ei. La şcoala pri­mară din Gura Sadovei se făceau câteva jocuri de copii şi câteva mişcări de braţe, în orele de gimnastică. Din anul 1933, la Şcoala din Fundul-Sadovei, se începuse să se înveţe jocul cu mingea (Foot-ball).

Tinerii între 14-20 ani nu aveau nici un joc, afară de hora de Duminica. Timpul liber şi-l petreceau la crâşma din sat, unde, câteodată, cei ce veneau din armată le ară­tau cum se ia poziţia die drepţi, cum se ţine puşca şi făceau o întoarcere la stânga sau la dreapta.

Fiziceşte sunt destul de dezvoltaţi, graţie muncii ce o prac­tică în aer liber, umbletului pe munţi şi alimentaţiei suficiente, cu lapte şi produsele lui. Însă sunt greoi, rigizi, neîndemânatici şi nedisciplinaţi.

Începutul activităţii şi realizări. Prima zi, după sosire, am luat contact cu Dl Primar şi cu Dl Director al Şcolii Primare, le-am arătat rolul meu şi le-am cerut concursul pentru realizarea unui teren de sport. Cu multă bunăvoinţă m-au ajutat pentru a-mj ajunge acest scop.

Terenul de sport. Este situat în mijlocul satului, lângă Primărie. Am lucrat timp de două săptămâni până când am putut face:

1). O pistă de alergare.

2). O groapă cu nisip pentru sărituri.

3). Un paravan pentru tir.

4). O platformă pentru dansuri naţionale.

5), Un teren de Woley-ball.

Tot pentru teren am făcut o placardă cu inscripţia: „Tere­nul de Sport şi Tir”.

Pentru înţelegerea rostului şi propagandei Educaţiei Fizice, am ţinut, la Terenul de Sport, trei conferinţe:

1). La 22 Iulie.

2). La 29 August.

3). La  2 Septembrie.

Prima dată am vorbit despre: Rostul şi importanţa Educa­ţiei Fizice.

A doua oară despre: Pregătirea pre-regimentară.

A treia oară despre: Importanţa exerciţiilor fizice.

A). Gimnastica suedeză. Am făcut programe de gim­nastică suedeză, cu copiii de la Şcoala Primară din Gura şi Fundul Sadovei şi cu tinerii satului, între 15-20 ani. În total, cu copiii am lucrat 70 ore, cu un număr în medie de 40. În sat se găsesc 105 copii sănătoşi.

Cu tinerii între 15-20 ani, am lucrat 30 ore de gimnastică, cu un număr în medie de 30, din 105.

B). Dansurile naţionale. În total, am lucrat 40 ore, cu flă­căi şi fete, în care timp i-am învăţat: „Sârba voinicească”, „Hora nunţii”, „Ciuleandra”, „Ciobănaşul”, „Resteul”, „Ca la uşa cortului”, „Marioara”, „Sdrobuleaca”, „Cintmboiul”, „Hora de la Bălţi”.

C). Jocuri de copii. Se făceau după ora de gimnastică şi i-am învăţat 30 de jocuri. Toate au fost scrise de Direc­torul şcolii, pentru a le putea continua după plecarea mea.

D). Jocuri de Wolley-ball. În total s-au exersat 125 ore, de către flăcăi şi oameni tineri, la terenul de sport.

E). Atletism. În total s-au lucrat 35 ore, cu tinerii care veneau şi la gimnastică. S-au învăţat şi antrenat:

a). Alergări.

b). Sărituri în lungime şi în înălţime, cu avânt şi fără.

c). Aruncarea discului.

F). Instrucţia pre-regimentară. S-au făcut 47 ore, în care timp i-am învăţat şi exersat: Alinieri, numărătoarea, ruperi de rânduri, întoarceri, formări de coloane câte 3, 4, 5, 8.

G). Tir. În total, 60 ore. I-am învăţat:

a). Poziţiile de tragere.

b). Cunoaşterea armei.

c). Ochirea.

d). Triunghiul greşelilor.

e). Tragere de la distanţele: 30 m, 40 m, 50 m.

f). Am întocmit fişe de tragere individuale.

g). Concursuri de tragere.

h). Cum se ţine arma în repaos şi la tragere.

H). Serbări sportive. În total, au fost patru serbări:

1). La 5 August, s-au făcut dansuri naţionale, punct princi­pal în programul şezătorii.

2). La 19 August, după-masă, la orele 3: a). Program de gimnastică suedeză. b). Jocuri de copii.

c). Ştafete.

d). Dansuri naţionale.

e). Demonstraţii de Wolley-ball.

3). La 29 August, după-masă, la orele 4, a avut loc serbarea cu următorul program:

a). Conferinţă: Importanţa Educaţiei Fizice.

b). Program de gimnastică suedeză.

c). Jocuri cu mingea şi jocuri de copii.

d). Demonstraţie de Wolley-ball.

e). Ştafete.

f). Concursuri de dansuri naţionale.

g). Concursuri de costume locale.

4). Serbarea de încheiere din 23 Septembrie.

a). Program de gimnastică suedeză.

b). Jocuri.

c). Concursuri de tragere la ţintă.

d). Concursuri de dansuri naţionale.

e). Instrucţie pre-regimentară.

f). Demonstraţie de Wolley-ball.

g). Concursuri de costume naţionale.

Orele de gimnastică suedeză, făcute atât cu copiii, cât şi cu flăcăii, aveau mai mult un rol de decongestionare şi recreaţie. Am insistat mai mult asupra mişcărilor de inspiraţie, mişcări uşoare de cap, braţe, trunchi, şi picioare. Cele mai bune re­zultate le-au dat copiii de la şcoala primară din Gura-Sadovei, foarte ascultători, atenţi vioi şi foarte buni executanţi. Apoi cei de la şcoala primară din Fundul-Sadovei şi, în urmă, flăcăii, care erau mai greoi în mişcare, prindeau mai greu mişcarea şi erau mai rigizi. Totuşi, se observă o mare schim­bare în atitudine, în mers, în executarea mişcărilor şi atenţiei, faţă de cum erau înainte de-a începe programul.

La ridicarea la care au ajuns, au contribuit, în mare parte, jocurile mici la copii şi Wolley-ball-ul la cei mari, pe care le practicau cu multă plăcere şi interes.

Un interes deosebit, au arătat, de la început, dansurilor naţionale, care s-au învăţat într-un raport foarte scurt.

Ceea ce o să le aducă şi un mare folos practic este instruc­ţia pre-regimentară şi tirul. La aceste ore veneau în număr des­tul de mare, cu toate că munca zilnică îi ocupa destul. Sunt convins că aceşti tineri, care au făcut instrucţia, o să se remarce, de la primele încercări, în militărie.

Ei sunt iuţi în mişcare şi execută corect tot ceea ce am des­cris în aliniatul „I”. La tir au dat rezultate foarte bune.

În timpul executării programului şi jocurilor, învăţătorii cu ai căror copii lucram, asistau la program, ca să înveţe co­manda.

Am făcut lecţiuni de gimnastică teoretică cu directorii şi învăţătorii de la ambele şcoli primare. Le-am explicat cum se alcătuieşte un program de gimnastică pentru copii, şi importanţa fiecărei mişcări din el. Le-am dat peste treizeci de jocuri şi 15 programe de gimnastică.

Educaţia Fizică a trecut ca un punct principal în programul de lucru al Căminului Cultural „Regele Carol al II-lea” din Sadova.

Plasa, mingiile de joc, discul, aparatele de sărituri în înăl­ţime şi îngrijirea terenului de sport le-am trecut pe numele şi sub îngrijirea directă a Căminului Cultural.

La dansurile naţionale, care, de asemenea, ţin de cămin, am lăsat pe Victor Ţăranu, flăcău care cunoaşte toate dansurile la perfecţie şi care va avea grijă să se joace în fiecare Duminică, la Horă, toate dansurile naţionale învăţate.

În concluzie, aş putea spune că, dacă s-ar introduce şi spor­tul de iarnă, sky-ul,  Educaţia fizică, a dat rezultate foarte bune atât pentru copii de şcoală, cât şi pentru tinerii satului, care, de acum, înainte, vor şti să-şi petreacă timpul liber la teren, jucând Wolley-ball sau făcând instrucţie pre-regimentară şi atletism, nu să stea în crâşmă, într-un aer stricat, cu băutura înainte.

ION SCURTU (Echipele studenţeşti la sate, Bucureşti 1934, pp. 303-308)