1927: Congresul P. N. Ţ. de la Rădăuţi
Duminica trecuta, s-a întrunit la Rădăuţi (Bucovina) congresul extraordinar al Partidului Naţional Ţărănesc din acest judeţ, la care au participat, pe lângă numeroşi delegaţi de la sate, preşedintele partidului naţional ţărănesc din Bucovina şi Hotin, dl prof. Sauciuc Săveanu şi deputatul de Rădăuţi Pompiliu Ioaniţescu. Acest din urmă şi-a ţinut, cu acest prilej, darea de seamă a activităţii sale parlamentare, făcând şi un lung expozeu a situaţiei politice interne, în legătură cu recentele evenimente.
Halul în care a ajuns ţara. Dl Ioaniţescu a arătat că starea politică, economică şi financiară a ţării nu numai că nu se îmbunătăţeşte, dar devine, pe fiecare zi, mai rea, pentru că întreg sistemul liberal de conducere şi de administraţie a dat faliment. Dacă se continuă aceleaşi metode ca până acuma, ar ajunge însăşi ţara în faliment, ceea ce trebuie împiedicat cu orice preţ. S-a ajuns acum la sărăcirea populaţiunii muncitoare, a cărei viaţă este o tortură intolerabilă; atât de mari sunt greutăţile ce le întâmpină, iar apăsarea politică este cu totul revoltătoare. În Bucovina şi Basarabia, se aplică o stare de asediu înăsprită grav, ceea ce este de natură a crea o permanentă stare de nemulţumire, de fierbere a populaţiunii. Trebuie pus capăt cu un moment mai de grabă acestei situaţiuni, şi asediul, cu toate accesoriile lui abuzive şi dureroase pentru populaţiune, trebuie ridicat. Guvernul este dator să mediteze adânc şi să redea ţării libertăţile publice, mai cu seamă pentru noile provincii româneşti, spre a se bucura de regimul normal românesc, blând şi ocrotitor, iar nu de un regim apăsător până la revoltă.
Din cauza modului cum e guvernată ţara, cu atâtea experienţe dureroase, făcute cu partidul liberal sau cu înlocuitorii lui, ţara aceasta voieşte acum o guvernare a partidului naţional-ţărănesc.
După ce sau săvârşit alegerile violente, contra voinţei exprese a defunctului mare rege, trebuia să se dea ţării o guvernare bună şi blândă, imperios impusă de noua situaţiune politică a României. Dar politica violenţei se continuă, libertăţi nu există, starea materială a ţării este nenorocită, funcţionarii sunt concediaţi, lucrătorii nu găsesc de lucru, iar impozitele, sporite până la ruperea corzii, sunt încasate cu străşnicie.
Fraudele domină întreg acest tablou, sute de milioane şi miliarde sunt furate, hoţii cei mari sau cei care-i tolerează nu păţesc nimic, iar ţara suferă. Un regim de cinste şi de legalitate, numai partidul naţional-tărănesc poate să dea ţării, de aceea toate nădejdile sunt puse în partidul nostru, consacrat definitiv, prin voinţa naţională, ca cel mai puternic şi cel mai dorit partid de guvernământ.
A sfârşit, cerând ca întreaga muncitorime agricolă şi de la oraşe să se organizeze în partidul naţional-tărănesc în aşa fel încât nimeni să nu mai aibă curajul a mai violenta poporul românesc, care să ştie şi să poată a-şi impune voinţa lui.
După ce a mai vorbit preşedintele Săveanu, expunând situaţiunea partidului naţional-tărănesc în Bucovina şi Hotin, s-a procedat la alegerea noului comitet judeţean, fiind ales preşedinte dl inginer Ştefan Larionescu, fost deputat”[1].
[1] Gazeta Transilvaniei, Nr. 91, Anul XC-lea, Braşov, duminică 4 septembrie 1927, p. 2