1909: Primul festival literar din România | Dragusanul.ro

1909: Primul festival literar din România

1909 Comemorarea lui Eminescu TRIBUNA

Comemorarea lui Eminescu în Cernăuți

*

Printre gloriile exemplare ale Bucovinei, se numără şi primul festival literar din România (viitoare), desfăşurat, la Cernăuţi,  şi numit ca atare: “Festivalul Eminescu“. Există multe relatări despre acest pionerat al recunoştinţei, dar, în Suceava şi la Cernăuţi, Eminescu este doar un pretext pentru glorificarea poetaştrilor zilei, şi nicidecum o tradiţie, adică o îndatorire. Public, totuşi, şi mărturia despre acest prim festival literar, de pe teritoriile provinciale care aveau să se constituie, peste un deceniu, într-un stat naţional, numit România, cu precizarea că titlul notiţei din “Tribuna” este “Comemorarea lui Eminescu în Cernăuţi“:

*Eminescu 3

*

Într-un chip demn şi frumos а fost serbată aniversara morţii lui Eminescu, în Cernăuţi, unde poetul a trăit, mai mulţi ani, ca elev al lui Aron Pumnul. Iată, după o corespondenţă, pe care „Universul” a primit-o din Cernăuţi, cum s-a serbat ziua aceasta.

*

Duminică, s-a dat marea serbare a comemorării poetului Eminescu, aranjată de către studenţimea universitară română. La orele 9, dimineaţa, s-a oficiat, la capela din reşedinţa Mitropoliei, un parastas pentru odihna sufletului marelui poet, de către profesorul de la Facultatea teologică, Dr. Voiniţchi, înconjurat de către toţi profesorii Facultăţii teologice. Corul teologilor a executat cântecele religioase. Au luat parte societăţile academice, profesorii universitari, precum şi un numeros public. Solemnitatea s-a terminat la orele 11, dimineaţa.

*

În program, s-a prevăzut şi o excursie, la casa unde Eminescu şi-a petrecut cel mai mult timp, cu ocazia studiilor sale, aci, în Cernăuţi.

La orele 2 şi jumătate d. a., publicul român, compus din profesori, studenţi şi doamne, s-a strâns în faţa universităţii, de unde a plecat în strada lui Pumnul, la casa fostă proprietate a marelui naţionalist Aron Pumnul, la care a stat, în gazdă, Eminescu.

*

Ajuns în strada lui Pumnul, publicul s-a oprit în faţa casei cu nr. 19, o căsuţă modestă, situată în mijlocul curţii, având, în faţă, o grădiniţă, iar în dosul ei, o parcelă mai mare. Casa se compune din 4 încăperi şi o bucătărie. Din datele culese, referitoare la schimbarea diferiţilor proprietari, reiese că, după moartea lui Aron Pumnul, soţia aceluia se căsători, pentru a doua oară, şi ceru, la 29 noiembrie, ca dreptul de proprietate să treacă pe numele ei, de pe al doilea bărbat, Parteniu Tomasciuc.

*

La 25 iunie 1889, casa trecu în posesiunea dnei Casiana Misichievici, născută Tomasciuc; la 15 septemvrie 1903, la Elias Misichievici, la 4 Noemvrie 1903, la Gheorghe Tomasciuc, iar la 18 Februarie 1908, trecu pe numele de Susie Rosenmaun.

*

Sextil Puşcariu

Sextil Puşcariu

După vizitarea exterioară a casei, excursioniştii au intrat în apartamente, unde, în odaia locuită de Eminescu, studenţii au intonat „Somnoroase păsărele” şi „La arme”, de marele poet. După aceasta, dl State Dragomir, de la Teatrul Naţional din Iaşi, a ţinut o frumoasă cuvântare. După ce se recită o poezie de Eminescu, luă cuvântul profesorul universitar Dr. Sextil Puşcariu.

*

Seara, la orele 8, s-a dat, în sala teatrului, un concert, de către studenţii români, la care profesorul universitar dr. Puşcariu a ţinut o conferinţă literară asupra trecutului poetului. La ridicarea cortinei, corul a intonat: „Pe-al nostru steag”, de Ciprian Porumbescu, după care dl Puşcariu ţine discursul festiv.

*

După aceasta, dl State Dragomir declamă mai multe bucăţi de Eminescu, fiind frenetic aplaudat. Cu această ocazie, i s-a predat, ca amintire din partea studenţilor bucovineni, o cunună de lauri, cu inscripţia: „Festivalul Eminescu / Studenţii români bucovineni”.

*

Apoi, s-au mai declamat „Satira III”, „Glossa”, „Doina” etc., şi s-au cântat mai multe cântece, din partea corului studenţilor, cu o reuşită satisfăcătoare, finindu-sе, astfel, serbarea festivalului lui Eminescu.

*

(Tribuna, Anul XIII, Nr. 137, sâmbătă 27 iunie / 10 iulie 1909)