1871: V. German Pop: Umbrei lui Ştefan cel Mare

Putna, 1871 – desen de Szatmary

(la Putna)

Muză, cântă-o zi frumoasă

Lira-n mână-acum luând

Şi-astă ceaţă neguroasă

De la noi îndepărtând

Cântă-a ţării noastre treaptă

Şi-al ei mândru viitor,

Căci străbunii se deşteaptă

Din mormânt şoptind uşor.

Şi Eroul acel Mare,

Care braţu-şi întindea

Spre-a dreptăţii-ntâmpinare

Şi cu el ţara scutea,

Din mormânt azi ne zâmbeşte

Ştefan bunul Domnitor

Ce în lume vitejeşte

A-nfruntat pe-apăsători!

În viaţa-i fericită

A domnit ani patruzeci

Şi-a lui spadă strălucită

Bucovina la poteci

Aparat-au de cruzie;

Şi românul ne-mbulzit

A putut mândru să fie

Neînvins şi ne-ngrozit.

Dară soarta ce domneşte

Ici în lume peste toţi,

Ce pe străbuni nimiceşte,

Sosi şi la strănepoţi

Şi răpi cest Erou Mare,

Cel stejar prea sănătos,

Şi ni-l duse-n depărtare

Unde-i totul mai frumos.

De-atunci viscoli şi furtune

Peste noi mii au venit

Şi în astă-amărăciune

Mulţi tirant ne-au stăpânit:

Când pe-a seculilor luciu

Fără barcă ne-am văzut,

Fără punte, în supliciu

Pierduţi poate ne-am crezut.

Însă, nu! Ştefan cel Mare

Azi ca rază-au luminat

Şi românii in picioare

L-a lui voce s-au sculat:

Căci azi iată tot românul

Vrea să ştie lămurit

C-o să fie el stăpânul

Totului ce a iubit.

Salutari deci se cuvine

Umbrei sacre de la noi

Ce revarsă razi senine

Peste-ai Daciei eroi!

Tu pe Ştefan, Bucovină,

Pururi îl vei aminti

Că-ntr-al tău sân şi grădină

Veşnic el va odihni![1]

Bucovineni, în 1871 – acuarelă de Szathmari

[1] Ghimpele, No. 30, Anul XII, duminică 15 august 1871, p. 3