Vasile Gherasim: Vremea ceasului de-apoi... | Dragusanul.ro

Vasile Gherasim: Vremea ceasului de-apoi…

Vasile Gherasim, poetul născut la Marginea

Vasile Gherasim, poetul născut la Marginea

*

Într-un amurg

 *

Pe drumuri de pustiuri înnorate

Pleca o caravană de cocoare

Spre alte zări senine, unde-i soare,

Zefirul unde-adie pe-nserate.

 *

Voi fericite pasări călătoare,

Nu vă-ntristează frunze leşinate!

Nici la mormântul florilor uscate

Voi nu bociţi în zile fără soare!…

 *

În juru-mi trist era ca-n ţintirim,

Când le urmam cu sufletul cernit

De-un straniu gând ce-ntr-însul a-ncolţit:

 *

„Viaţa omului e dibuire,

N-aflăm lumină-n ea, nici fericire;

Doar peste cercu-i strâmt de le târâm!

*

Cultura poporului, 1924

 *

Sfârşit de toamnă

 *

Sub fereastra mea, în stradă,

Zace toamna sugrumată,

Palidă, plăpândă, goală –

Groaza-n faţă-i încrestată.

 *

Auzit-am doar în beznă

Plâns şi ţipăt, luptă, şoapte;

Unii spun că hoţul fost-a

Crivăţul de miazănoapte.

 *

Cerul o-nveli pe moartă

Cu un giulgiu de zăpadă:

Ca să nu se înspăimânte

Vreun copil, de-ar fi s-o vadă…

 *

Spectator, 1928, No. 4

 *

 Tresăriri de primăvară

 *

Mii de glasuri intonează

Imnul vieţii, toate saltă

Când încet şi lin vibrează

                     Zarea-naltă.

*

Pârâuaşul lin şopteşte,

Tresăltând în a sa cale:

– Eu aduc din munţi viaţă

                    Jos, în vale…

*

Ştii tu, om stingher, că cerul

Din nălţimi nemărginite

Taine-mi spune, ce de nime-s

                     Auzite?…

*

Eu, lungit, visez aievea

Şi mă pierd, mă uit pe mine;

Simt c-o parte-s din natură,

                    Şi mi-i bine.

*

Vântu-mi încâlceşte părul

Şi zglobiu fruntea-mi atinge;

Un sărut îmi dă şiretul,

                    Doru-mi stinge.

*

Şi cum stau lungit şi cuget,

Simt pe frunte mâini uşoare

Şi mă cheamă glasul unei

                    Dulci fecioare.

*

Şi mă cheamă glasul vieţii

Care toate-n jur le-nvie:

Primăverii-i zic poeţii

                     Bucurie.

*

Viena, 5.05.1917

Gazeta Poporului, Nr. 4, 1925

 *

Pastelul muncii

 *

Un mare furnicar r câmpul vara

Şi-al rodului belşug toţi îl slăvesc;

Adâncul rost al vieţii îl găsesc,

Trudind cu toţi din zori şi până seara.

 *

Şi cu sudoarea feţei ei stropesc

Ai grâului mănunchi în snopi, secara.

Un furnicar îţi pare toată ţara:

Muncind voioşi, cu toţii se-nfrăţesc.

*

Fii salutat, ţărane ars de soare,

Te simţi unit cu glia şi ţi-i frate

Chiar bulgărele ud de-a ta sudoare.

 *

Pământurile-acestea apărate

Au fost şi-or fi de tine; şi răzoare

Numai de plugul tău vor fi arate…

 *

August 1925

Gazeta Poporului, Nr. 24, 1925

 *

Imnul arcaşilor

Sus ţineţi steagul, bravilor arcaşi,

Primit de la străbuni pentru urmaşi;

E steagul înfrăţirii şi-al iubirii,

Al luminării steag, al întăririi

                       Şi-al mântuirii.

 *

Să fâlfâie al păcii falnic steag,

Şi steagul vitejiei scump şi drag;

Avut-au şi duşmanii steagul lor,

Rămas-a dar al nostru tricolor

                        Biruitor.

 *

Fiţi voi urmaşii lui Ştefan cel Mare

Şi ai lui Mircea cel Bătrân şi Tare

Şi-ai Bravului Mihai ce ne-a unit

Şi moartea pentru noi a suferit,

                        Că ne-a-nfrăţit.

*

Păstraţi a noastră fire, grai şi lege

Şi-l ocrotiţi pe-acel ce le-nţelege;

În cartea vremii-i scris cu slove mari

Că fi-vom printre-acele neamuri rari

                         Ce-s pururi tari.

 *

Apostoli fiţi ai vremilor ce vin,

Mândria neamului şi-al lui destin;

 Să sune-al vostru glas ca o chemare

La muncă între largile hotare,

                         Din munţi, la mare.

*

Gazeta Poporului, Nr. 23, 1925

*

Eu şi voi

Flori albastre, flori de câmp,

Voi, prietene iubite,

Cât de vesele eraţi,

Ieri, pe lanuri înverzite.

 *

Azi, pe masa mea, sunteţi

Palide într-un pahar…

Triste flori, să vă gândiţi

La trecut e în zadar.

*

Mâine doar uscate-ţi fi

Şi-aruncate-apoi afară.

Cine oare s-ar opri

La durerea-vă amară?

*

Voi, prietene iubite,

Când mă uit aşa la voi,

Parcă sunt bătrân şi-mi sună

Vremea ceasului de-apoi…

*

Gazeta poporului, 1925, No. 28


Comments are closed