Tiberiu Cosovan, la 60 de ani (?) şi 4 cărţi | Dragusanul.ro

Tiberiu Cosovan, la 60 de ani (?) şi 4 cărţi

Tiberiu Cosovan

Tiberiu Cosovan

*

Să-i dăm crezare lui Tiberiu Cosovan şi să admitem că, astăzi, 12 noiembrie 2014, nu a împlinit 40 de ani – aşa cum suspectez eu, ci 60 – cum declară el, dar fără să facă proba cu buletinul de identitate. În fond, nici nu contează un mai devreme sau un mai târziu al trupului, Coso fiind ursit, prin sinele lăuntric, doar la tinereţe fără de bătrâneţe şi la viaţă trăită frumos, într-o verticalitate distinctă şi de nerepetat.

*

Uriaşa familie a lui Tiberiu Cosovan

Uriaşa familie a lui Tiberiu Cosovan

*

În jurul lui Tiberiu Cosovan s-a strâns o uriaşă familie, familia lui, în afară de întreaga redacţie “Monitorul de Suceava“, cu Tiberiu Avram şi Sandrino Neagu în frunte, participând, printre alţii, Dumitru Vinţilă, Lucia Puşcaşu, Gabriel Cărăbuş, Constantin Severin, Aurora şi Constantin Ungureanu-BOX, Ilie Niţă, Ion Băiţan, Doina Catargiu, Mihai Pânzaru-PIM, Dorin Liviu Clement, Costache Clement, Constantin Arcu, Roman Istrati, Toader Ignătescu, Ion Cozmei, Gabriela Teişanu, Carmen şi Nelu Marcean, Constantin Horbovanu, Radu Bercea, Emil Havriliuc şi aşa mai departe, deci o întreagă adsmirabilă pleiadă, în faţa căreia mă închin cu tot respectul.

*

Paparazzi: poeţii Dorin Liviu Clement şi Roman Istrati

Paparazzi: poeţii Dorin Liviu Clement şi Roman Istrati

*

Fiindu-i alături lui Tiberiu Cosovan, împreună cu pictorul Dimitrie Savu, m-am putut şi eu bucura de frumuseţea dumnezeiască, pe care o reprezintă creatorii suceveni, atunci când îşi asumă rolul de public.

*

Efigii în filigran III

Efigii în filigran III

*

În prefaţa cărţii lui Tiberiu Cosovan, am scris:

Trebuie să te naşti şi să fii ursit întru generozitate, ca să-ţi dedici viaţa, aşa cum o face Tiberiu Cosovan, mărturisirii de frumos, ba chiar sublimării trăirilor cu adevărat trăite, într-o lume a morţilor vii, care doar mărşăluiesc, de la naştere spre naştere, dar fără a trăi, fără a spuzi cu umbrele dezlănţuirile cereşti de lumină. Tiberiu Cosovan, el însuşi artist plastic bine conturat şi respectat ca atare, revine în viitorime, pentru a-i încredinţa cel de-al treilea tezaur de mărturii despre lumea care chiar există.

*

Expoziţia "Peisaj Bucovinean", de Dimitrie Savu

Expoziţia “Peisaj Bucovinean“, de Dimitrie Savu

*

„Efigii în filigran / Acorduri afective”, volumul III, este, ca şi volumele anterioare, o carte despre „arta nevoită să evadeze din spaţiile convenţionale”, despre „dansul culorilor printre fantezii cioplite”, despre „delicateţea, transparenţa cromatică şi metamorfoza stropului de apă picurat pe hârtie”, despre „transmiterea genetică a sensibilităţii artistice”, despre „dimensiunea pitorescului în alb şi negru”, despre „forme spaţiale cu semnificaţii multiple”, despre  pictură, care cu adevărat „este poezie fără cuvinte, poezie tăcută”, despre „arta care exprimă trăire, emoţie, şi stă tot timpul în picioare, indiferent de locaţie”.

*

Pictorii Dimitrie Savu şi Constantin Ungureanu-BOX

Pictorii Dimitrie Savu şi Constantin Ungureanu-BOX

*

Lucrată în două dimensiuni, „Portrete, evocări, cronici plastice, interviuri” (cu şi despre 34 artişti plastici) şi, respectiv, „Saloane, expoziţii personale şi colective, ateliere şi tabere de creaţie” (luând în evidenţă şi încredinţând veşniciei 81 de astfel de universuri distincte), Tiberiu Cosovan descrie, întreabă, află răspunsuri, trăieşte prin trăirile altora, vibrează şi se bucură, încredinţând rafturilor memoriei ceea ce merită cu adevărat încredinţat.

*

Cartea începe cu „cămăşile ocrotitoare care îmbracă sufletul cu dumnezeire” ale Nadyei Boiechko, iscodeşte, alături de eleva Iulia Ciobanu, „o fetiţă care „priveşte lumea cu ochi cercetători şi o însufleţeşte cu creaţiile sale” de sculptură, dimensiunile viitorului, un spaţiu sacru, în care o descoperă şi pe pictoriţa Mălina Corodescu, în vârstă de 11 ani, cea care cutează să descopere „o altă lume a copilăriei, plină de armonie şi culoare”. Şi tot în viitorime îşi are locul, în ciuda poverii veacului însângerat, pe care îl poartă pe umeri, şi Alexandru Jauca, cu un remarcabil „prin debut artistic la vârstă octogenară”, în care se supune doar „influenţei anotimpurilor şi jocurilor de lumină, care diferă de la un moment la altul al zilei”.

*

Spectatori de lux: poeţii Roman Istrati şi Dorin Liviu Clement

Spectatori de lux: poeţii Roman Istrati şi Dorin Liviu Clement

*

În acelaşi spaţiu-timp, doldora de sacralitate, Cosovan scrie şi despre Viorica-Ana Moruz, care este „un artist absolut remarcabil”, este „o creativă dăruită şi instruită”, şi despre Ella Shlosberg, o artistă care-şi „conturează ideile cu măsură şi cu delicateţe”, şi despre cei treisprezece „Artişti evrei din România”, care au expus, la Suceava, nu doar o operă exhaustivă, ci şi „o invitaţie la un dialog fără cuvinte”, dar şi despre zvăpăiatul proprietar de geniu, Constantin Ungureanu-BOX, „un peisagist şi un portretist de primă mână”, dar şi „o clipă suspendată între ceea ce a fost şi ceea ce va urma”.

*

Lui Radu Bercea, „un artist al luminii” sau „exemplul luminos al izbăvirii prin artă”, i se alătură, tutelar, regretatul artist plastic şi poet Dimitrie Loghin, „un portretist absolut remarcabil ”, un peisagist care „surprinde cromatic alunecarea între rural şi urban, între aproape şi departe”, în cel mai autentic stil al iconarismului bucovinean, în care, prin culoare şi formă, prin armonia sunetelor şi prin inefabilul liric, Dumnezeu ni se arată zilnic.

*

Cosovan scrie şi încredinţează rafturilor memoriei fiecare clipă trăită a zilelor (regret că nu-i pot menţiona, aici, pe toţi artiştii plastici care trec, înalţi şi frumoşi, prin paginile cărţii lui Coso), apoi adună clipă lângă clipă într-o durabilitate calmă a spiritualităţii româneşti.

*

Vasile Purice şi Tiberiu Cosovan

Vasile Purice şi Tiberiu Cosovan

*

Pururi risipitor de sine, Tiberiu Cosovan, care, în 12 noiembrie 2014, împlineşte şase veacuri de existenţă, săvârşeşte, deci, o nouă risipă de sine, care, în fond, este o regăsire, o împlinire, o autentică îmbogăţire a sufletului şi a vieţii sale. Drept pentru care nu pot să-i urez decât „La mai multe cărţi, prietene!”.


Comments are closed