Tiberiu Avram şi vocaţia de a fi om | Dragusanul.ro

Tiberiu Avram şi vocaţia de a fi om

Tiberiu Avram

*

Îl ştie toată lumea drept creatorul celui mai modern şi civilizat ziar bucovinean, “Monitorul de Suceava”, alţii îl ştiu şi ca autor al unor cărţi publicate, cea mai recent lucrată aflându-se sub teascurile tiparului, dar, din punctul meu de vedere, Tiberiu Avram este, în primul rând, un om cu vocaţia de a fi om. Am folosit un termen general, care include şi vocaţia prieteniei (tema recentei cărţi), şi vocaţia familiei, şi vocaţia comunitară, dar, în primul rând, vocaţia de părinte.

*

Pentru Tiberiu Avram, miracolul vieţii se numeşte Clara-Demetra, prinţesa cu cei mai frumoşi ochi din câţi am văzut vreodată.  Apoi urmează activitatea lui publicistică, ziare şi cărţi migălos lucrate şi închinate, cum o simt de mai bine de un deceniu şi ceva, Clarei. Clarei-Demetra şi celei care i-a dăruit-o, Dinuţa.

*

Ştiindu-i sufletul de îndelungă vreme, o să-i ofer lui Tiberiu Avram, şi în ziua naşterii sale, în loc de o floare, cântecul dedicat, în acrostih, celei pentru care există şi durează:

*

*

Cântecul e un suflet ce se află pe sine

lângă ultima stea de pe cerul aprins,

acolo găseşte puteri să se-nchine

răstignirii din care numai el s-a desprins,

apoi se-nfăşoară în aripi şi tace

*

Devenind tot mai cer, tot mai stea,

eternă sclipire de cosmică pace,

mutată târziu şi în fulgul de nea;

e frig până sus şi e alb împrejur,

tăcerea înşfacă timpul de coamă

risipind depărtarea fără contur

aproape de cântecul care ne cheamă,

*

Aproape de sufletul abia regăsit

vânătoare de îngeri în ultima clipă,

rămâne doar trupul ca un câmp părăsit,

ars de ninsoare, zvâcnind din aripă

mereu mai spre cântec, în cântec sfârşit.

*

La mulţi ani, Tiberiu Avram, şi Dumnezeu să vă ţie numai întru bucurie!


Comments are closed