Străbunii materni ai lui Mihai Eminescu | Dragusanul.ro

Străbunii materni ai lui Mihai Eminescu

 

şi ai lui Alexandru Ioan Cuza, şi ai lui… Grigore Ureche

 

Bustul lui Eminescu, realizat de Dimitrie Loghin

Bustul lui Eminescu, realizat de Dimitrie Loghin

Grigore Ureche

Grigore Ureche

 

Documentul din 5 februarie 1752, clasat de Nicolae Iorga, în „Studii şi documente cu privire la Istoria României (II). Cărţi domneşti, zapise şi răvaşe”, cu numărul 64 (p. 159), reprezintă cheia genealogiei materne eminesciene, datorită faptului că Ion Iuraşu vinde partea lui din Filimoneşti sau Hilimoneşti (în alte documente) lui „Ioniţă Cuzii biv Vel Pitar… fiindu-mi dumnialui şi mie niam, de pe moaşi-me Antunica”.

 

 

Bunica sau mătuşa comună, „moaşi-me Antunica”, pentru Iurăşceni şi Cuzeni este „Antunica, fata lui Postulachi Mogâldea”, nepoata lui Simion Mogâldea şi strănepoata „preutului Toader Mogâlde”, menţionată în documente între anii 1752-1791.

 

Antunica Mogâldea, bunica sau mătuşa comună pentru Iurăşceni şi Cuzeni

Antunica Mogâldea, bunica sau mătuşa comună pentru Iurăşceni şi Cuzeni

 

Conform unui zapis din 25 aprilie 1828, şi Antunica se numără printre răzeşii vasluieni „scoborâtori din Gavril Mogăldea”, strălucit înaintaş al Iurăşcenilor şi al Cuizeştilor din Crăciuneşti, Filimoneşti, Sloboziiani, Golăeşti şi Negreşti, cu părţi de sat în fiecare vatră din satele vasluiene menţionate.

 

 

Înrudită cu neamul Lăpuşnenilor (Nicolae Iorga, Inscripţii din bisericile din România, vol. I, p. 50), familia Mogâldea are parte de o primă atestare în 5 mai 1554, când Ion Mogâldea vistiernic face o cumpărătură.

 

Iorga citat 2

 

Însurat cu Salomina Jora (străbuna directă a Cuzenilor), Ion Mogâldea, cumnat al lui Nestor Ureche (tatăl cronicarului), a avut două fete şi un fecior, pe Neculai Mogâldea paharnicul, însurat cu Alexandra, fata hatmanului Vasile Şeptilici, şi care era văr cu voievodul Gheorghe Ştefan, din acea (Ştefan S. Gorovei, Înrudirile cronicarului Grigore Ureche, p. 114-121).

 

Domnitorul Românilor

Domnitorul Românilor

 

Soră a hatmanului Miera, Salomina Mogâldea „stabileşte”, practic, o înrudire întru vechimea neamurilor, în 2 februarie 1646, când se împărţeau moşiile rămase după fratele ei, hatmanul.

 

 

„Deci, un număr de zece persoane se arată urmaşi ai pârcălabului Miera, fără a se preciza nici cine era acesta, nici gradul exact de rudenie. Din studiul atent al documentului, reiese că moştenitorii lui Miera se împărţeau în trei grupe; identificarea personajelor le va evidenţia.

Astfel, sunt enumeraţi nepoţii Salomiei Mogâldoaia: Gheorghe Ştefan, Roşca vistierul, Caraiman, Pavel, Ionaşco Rusul şi Sturza.

Gheorghe Ştefan( + 1668), viitorul voievod (1653-1658), era fiul lui Dumitraşco Ştefan vel logofăt şi al Zinicăi, fiica lui Ionaşco Mogâldea.

Roşca vistierul este Gheorghe Roşca, cărui soţie, Aniţa, era fiica lui Vasile Mihăilescul şi a Sultanei Mogâldea. Gheorghe Roşca era fiul vornicului Ion Roşca şi al Mariei, fiica lui Ionaşco Zbiera vornicul (+ 6 aprilie1572) şi a Irinei (Chirana). Deci, înrudirea lui Gheorghe Ştefan cu Gheorghe Roşca era prin familia Mogâldea.

Sturza este Mateiaş Sturza, jitnicer, mai târziu vistier, cumnat cu Gheorghe Roşca, fiind căsătorit cu o altă fată a lui Vasile Mihăilescu.
Caraiman este tatăl comisului Ionaşco Caraiman, despre care se ştia că era considerat ca o rudenie a lui Vasile şi Gheorghe Ştefan, şi al lui Gavrilaş Caraiman stolnic. Aceştia doi erau veri primari ai copiilor lui Neculai Mogâldea, mama lor fiind sora lui Neculai Mogâldea. Presupunem că e vorba de Vasile Caraiman, fiul paharnicului Ioan Procopie Caraiman (+ 1609) şi al Nastasiei I. Prăjescu, fosta soţie a lui Cristea Buhuşv.
Cât priveşte pe Ionaşco Rusul, viitorul logofăt, în domnia lui Gheorghe Ştefan (1654- 1658) ascendentul familiei Russo, şi pe Pavel, vornicul de gloate, deocamdată nu putem stabili cum erau ei nepoţii Salomiei Mogâldea.

 

Iorga citat 3

 

Alt grup de interese era al familiei Jora, reprezentată de „Isac Mesihnescul, nepotul lui Toader Jorii”, de ,,Ionaşco Jora biv dvornic, ficiorul lui Simion Jorii” şi de nepotul lui Ionaşco, anume Gligoraşco Jora.

Celălalt grup de interese era reprezentat de Grigore Ureche” (Ştefan S. Gorovei, Înrudirile cronicarului Grigore Ureche, p. 114).

 

Iorga citat 4

 

Practic, avem, aici, câte un strop vechi din sângele care a fremătat prin trupul lui Mihai Eminescu. Va trebui să revin, cu citări şi fotocopii de documente, care să demonstreze că afirmaţiile din această schiţă nu sunt simple fabulaţii.

 

 

Aş face-o acum, dar nu-i vreme, pentru că trebui să merg la nunta fetei fostului meu prieten Viorel Varvaroi. Fost, pentru că, în clipa de faţă, mi-i „manager general”, aşa că am trecut prietenia în… rezervă.


Comments are closed