"Stâlpii" sau Calea lui Dracula | Dragusanul.ro

“Stâlpii” sau Calea lui Dracula

Posibilă sugestie pentru crima de la Reuseni

Posibilă sugestie pentru crima de la Reuseni

*

Atunci când am propus proiectul pentru realizarea celui mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, mă bazam pe două idei fundamentale: cultul străbunilor (stâlpii) şi mitul lui Vlad Ţepeş şi al vărului său, Ştefan cel Mare (mama lui Ştefan, doamna Oltea, era sora lui Vlad Dracul, iar mama lui Vlad era fata lui Roman al II-lea).

*

“Stâlpii” formau, în ţinuturile româneşti, trei ceruri de veghe în jurul urmaşilor: stâlpii de hotar, stâlpii de poartă şi stâlpii de pridvor (cerdac). Prin urmare, pentru a face mai bine înţeleasă această concepţie “stâlpică”, şi de către sculptorii cu care voi lucra, şi de către şefii Centrului Cultural “Bucovina”, şi de către liderii judeţeni, inclusiv de către primarii din localităţile în care vom amplasa stâlpii, am să mă folosesc, la fel ca în prima imagine-machetă, de elemente ale Monumentului de la Moisei, al lui Vida Geza, doar pentru a sugera altfel de expuneri simbolice ale stâlpilor, funcţie de realităţile istorice, dar şi de miturile şi de cosmologia românilor.

*

Întâlnirea cu spiritele străbunilor

Întâlnirea cu spiritele străbunilor

Precizez, încă o dată, că schiţele mele sunt doar sugestii şi că rezolvarea artistică va aparţine, în totalitate, sculptorilor bucovineni care vor pune proiectul în practică.

*

Stâlpul totemic

Stâlpul totemic

*

La stâlpul totemic, de pildă, aş sugera folosirea chipurilor legendarilor voievozi Dragoş, Bogdan I, Laţco, Petru Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan (cel cu victoria de la Ghindăoani) şi Alexandru, dar la fel de bine pot fi folosite elemente ale măştilor bucovinene, care-i reprezintă pe “străbunii din ceruri”.

*

Fârtaţii

Fârtaţii

*

Datorită lungimii traseului Reuseni-Tihuţa, fiecare expunere stâlpică trebuie să fie simplă şi cu trimitere directă spre cultul străbunilor, cu folosire de elemente creştine, precum în prima imagine-machetă, cult din care s-au desprins, în fond, şi mitul luciferic, şi legenda sfinţeniei, deci complementarităţile exemplare ale spiritului.

*

Ion Drăguşanul


Comments are closed