şi să-mi înveţe sufletul să cânte | Dragusanul.ro

şi să-mi înveţe sufletul să cânte

*

*Dragusanul foto Gabi Sandu

*

*

o privire repede

– vorba lui Arune Pumnul –

asupra prietenilor

care îmi dau putere de viaţă

şi cărora

sufletul meu li se închină

cu dezarmantă evlavie,

prin poemul care

doar lor le este dedicat:

*

 

*Olga FINIŞ, Alina ŢĂPAR, Roman ISTRATI, Ionuţ ADOMNIŢEI, Gabriel CĂRĂBUŞ, Radu IAŢCO, Dragoş JURAVLE, Constantin-Emil URSU, Ioan Cătălin NECHIFOR, Stelian NISTOR,

Corina SCÎNTEI, Sorin FILIP, Constantin HORBOVANU, Nicolae BARBĂ, Maria Brânduşa GÎZĂ, Mihai BATOG-BUJENIŢĂ, Tiberiu COSOVAN, Constantin TIRON, Viorica PĂCURARI,

Corina KLUS, Cătălin ISTRATI, Neculai DINDIRI, Irina ŢIBULCĂ, Nataliţa SOLCAN,

Daniela Adriana NUŢU, Mirela CHIDON-FRUNZĂ, Costache OVIDENIE, Doru PETROAIE, Neculai ROŞCA, Ramona MEDELEANU, Gabriela DUMITRACHE, Nicolai PREUTESI,

Claudia ROŞCA, Gavril VÎRVARA, Elena Mihaela BOLOHAN, Bogdan Iulian POPOVICI,

Daniela DRUŢĂ, Florin PASCAL, Ana MUHA, Viorel VARVAROI, Teodora GÎLCĂ,

Viorica CIUBOTARU, Relu GAVRIL URSACHE, Lincoln DAVID, Ana CIOBANU,

Delia Ioana LEIZERIUC, Gabi HAVRILIUC, Dorin NEAGU, Mariana BILIC, Cătălin TAROPA,

Ion HRECENIUC, Neli DOICARU, Stelian VELEHORSCHI, Anatol VIERE, Dan CONSTANTINESCU, Menachem M. FALEK, Ioan MAXIM, Constantin ŞMILENSCHI, Doina MAXEMIUC,

Dana Trandafira APĂTĂCHIOAIE, Olga CRAINICIUC, Vali PINTILIE, Mona SZEKELY,

Cătălin CEZAR, Ioniţă LUCIAN, Mihaela CRĂCIUN, Gabriela TEIŞANU, Răzvan MITOCEANU, Mihai VARZARI, Vasile URSACHI, Anca LUPAŞCU, Alexa PAŞCU, Nedeea BURCĂ, Ovidiu MILICI, Sorin Severin PUHA, Natasha ASAFTEI, Angela ZAROJANU, Bogdan ATĂNĂSOAIE,

Carmel GEORGESCU, Carmen GEORGESCU, Petre SESERMAN, Bobby STROE, Mircea SFICHI, Trandafir SMETANIUC, Alina VIORELA

*

*

cum să vă spun că sufletu-mi învie

când sufletelor voastre se închină

cu liniştea cuvintelor deplină

în care dat îi este să-ntârzie,

cum să vă spun că vă rămân dator

că m-aţi durat pe sufletele voastre,

chiar dacă nu am izbutit să zbor

spre-ndepărtate înălţimi albastre,

 *

cu ce cuvinte aş putea răspunde

acelor prospeţimi vindecătoare

pe care le cuprinde o urare

ce vine, uneori, de nu ştiu unde,

dar bandajează răni şi viscolire

în iernile ca un galop de cai

şi-atât de sincer îmi tot dau de ştire

că viaţa este mult visatul rai:

*

vă mulţumesc, prieteni, de-o să ningă,

o să aştern peste ninsori cuvinte

ca sufletele voastre să le-atingă

şi să-mi înveţe sufletul să cânte


Comments are closed