roman istrati: martie
tovarăşe poet,
eu sunt muncitor
şi pot să vă povestesc doar
cum arată o galerie de mină,
dar cred că asta v-ar plictisi
sau v-ar supăra:
am adus un mărţişor
şi vreau să vi-l prind în piept;
nu vă uitaţi la mâinile mele
că sunt aşa butucănoase şi murdare,
ele îmi tremură doar
că sunt foarte emoţionat;
prietenii mei de echipă
pentru că au auzit de dumneavoastră
vă roagă să veniţi odată la noi la munte
să vedeţi cum arată zăpada
şi să nu vă supăraţi, dar ei spun
că în versurile dumneavoastră
care sunt foarte frumoase
tocmai asta lipseşte cel mai mult
şi mai mult
*
onorată instanţă,
sunt învinuit pe nedrept că m-am gândit la moarte
pentru că chiar în momentul acela
mugurii începuseră să crape de ziuă
şi jur că acesta este un argument în favoarea mea