„Regula sănătăţii”, pentru cele 12 luni ale anului | Dragusanul.ro

„Regula sănătăţii”, pentru cele 12 luni ale anului

1802 planete

*

Admirabilul visător, care este domnul profesor Olinici, a scos o carte cu simbolurile cosmogonice care se găsesc în ornamentaţia casei bucovinene, entuziasmul domniei sale fiind de nedescris în faţa reprezentării unice a simbolului eclipsei de lună. Cartea domniei sale, care însumează peste un deceniu de muncă, merită toată admiraţia şi, mai ales, admiraţia patritarzilor, care îşi pot închipui că simbolistica de pe casele bucovinene ar fi primordială. Nici pomeneală, pentru că splendidele case bucovinene au prins să fie ornamentate abia după anul 1800, de meşteri huţuli, ruteni, secui, evrei şi germani, pentru că românul, în mod tradiţional, nu ştia şi nici nu dorea să înveţe meserii, primii meşteri români (trei cojocari şi un cioplitor în lemn) fiind consemnaţi, în Bucovina, abia de recensământul din 1910.

*

Simbolistica de pe casele bucovinene este luată din calendarele ortodoxe româneşti, care apar, începând cu sfârşitul secolului al XVII-lea, în Ardeal, dar se răspândesc şi în Bucovina. Am trecut cu vederea, documentând tot felul de teme, simbolurile cosmice creştine din ornamentaţia târzie a casei bucovinene, dar mă angajez să mă ocup de subiect, în viitorul apropiat. Deocamdată, o să vă prezint „Regula sănătăţii”, pentru cele 12 luni ale anului,  aşa cum au apărut aceste reguli, care ţin de specificul lunii din pagina de calendar, spre sfârşitul anului 1801, în „Calendar românesc / vechi a lui Iulian / pe anul de la Hristos / 1802, / care se cuprinde din 365 de zile. / Pe Ardeal şi pe alte învecinate locuri întocmit, lângă care s-a mai adăugat calendarul nou nemţesc al lui Gregorian”, Sibiu, Tipografia lui Ioann Bart.

*

1802 Socotinta vremii

*

 „Ianuarie: Cel ce se nădăjduieşte în prânzuri prisositoare şi nu face trupului mişcare, acela trăieşte prea cu grabă şi pedeapsa îmbuibării lui va fi aici boala, aici grabnica moarte.

*

Februarie: Cel ce bea mai mult decât are de lipsă spre astâmpărarea setei sau spre întărirea trupului lui, acela se obişnuieşte prihanei băuturii, fără de a lua seamă; care cu atâta este mai primejdioasă cu cât este şi băutura mai tare, căreia s-au obişnuit.

*

Martie: Cel ce se obişnuieşte a întrebuinţa băuturi calde adesea, acela îşi slăbeşte stomacul, în loc de a-l întări, şi urmările dintru aceasta vor fi, căci acela ca un molatec va avea cu boala a se oşti, care anevoie va nimeri pre cel cu măsură şi rânduială la trai.

*

Aprilie: Cel ce vieţuieşte cu şederi şi nu cugetă la mişcarea trupului şi a încheieturilor lui cu bărbăţie, acela îşi aduce nemistuire, care-i netrebniceşte trupul.

*

Mai: Carele, din douăzeci şi patru de ceasuri, va petrece în somn mai mult decât a treia parte, acela nu numai că se va slăbi din puterile sale, ci încă îşi va mai înmulţi vremea sptre trândăvie sau lenevie, iară bărbăţia cea trupească de tot şi-o va ucide sau omorî.

*

Iunie: Cel ce voieşte să doarmă să nu se culce pe iarbă jilavă sau ovăz, sau în câmp, sub copaci, unde mai totdeauna sunt jivine (insecte), nici într-alt loc, unde bate vânt rece, căci frigul şi umezeala sunt trupului spre stricare. Nici în faţa soarelui nu-i bine omului să se culce. Un acoperământ uşor este bun întru toate întâmplările.

*

Iulie: Bolile cele mai primejdioase vin atunci când bea cineva, fără de luare de seamă, încălzit şi înfierbântat. De ar fi omului sete cât de mare, să nu bea, până când nu-şi va mai linişti, mai înainte, puţin umblarea sângelui prin odihnă şi, mai înainte de ce va bea, să mănânce ceva bucate, pentru ca să nu se îngreuneze stomacul, deodată, cu băutură.

*

August: Ziua, când este căldura mare şi noaptea se schimbă cu frig mai tare, atunci, cu ducerea la culcare, să se ia aminte şi să fie cu pază ca aerul de noapte să nu prinză şi pătrunză trupul omului cel încălzit; să se acopere uşor, însă cu pază ca să fie apărat de răceala stomacului.

*

Septembrie: Nu mânca niciodată multe feluri, unul după alta, căci fieştece bucată are să se mistuie deosebit şi fieştecare are deosebită lucrare. Ce mănânci nu înghiţi cu lăcomie, ci mestecă întâi bine în gură. Nici prea fierbinte să nu mănânci, ca să nu-ţi pricinuiască pagubă dinţilor de a pătimi durere, şi după bucate fierbinţi să nu bei numaidecât.

*

Octombrie: Mustul şi vinul nou nu sunt sănătăţii potrivite, căci, având încă multe necurăţenii, ce întrînsele în vreme se adună, în uneltele lucrării trupului şi prin căldura stomacului urmează o ordonare, venind după aceea dureri la pântece, care dau pricini altor boli. Cel ce vrea să guste să guste mai puţin.

*

Noiembrie: Aşezându-te la prânz, încât îţi va fi prin putinţă fii cu inima veselă şi deschisă; fereşte-te, în vremea prânzului, de patimi, iar mai vârtos de mânie. Căci aceasta se aşează pe băşica fierii şi ia cu sine în stomac multă otravă din fiere; din care pricină, bucatele cele mâncate mistuirea cea bună împiedică.

*

Decembrie: Iarna îşi strică omul sănătatea prin aceea când iese, cu grabă mare, în ger mare sau din frig intră la căldură. Intrarea de la frig la căldură sau de la căldură în frig să fie cu chibzuire, ca să nu fie primejdioasă; ca nu cumva schimbarea cea cu grabă a aerului să aducă vreo nerânduială sau sminteală în umblarea sănătăţii”.


Comments are closed