"Răul fundamental în România" e uitarea! | Dragusanul.ro

„Răul fundamental în România” e uitarea!

C16

*

În vremea în care Alexandru Voievidca hoinărea prin satele Bucovinei, căutând cântece şi melodii naţionale româneşti, dincolo de hotar, în patria-mamă, ţăranilor nu le mai ardea de cântat şi de horit, căci, printr-o „izbucnire a disperării”, au pus mâna pe coase, determinând apariţia unui aforism cutremurător: „Răul fundamental în România nu e lipsa de legi bune, ci lipsa simţului legalităţii, al simţului dreptăţii, în genere”[1].

*

Dintre întâmplările tragice, determinate de „partidele politice, care au creat un proletariat de funcţionari, care a fost lăsat să exploateze fără milă pe ţărani” – după cum scria trimisul special al ziarului „Frankfurter Zeitung”, citat de „Adevărul”, exponenţială mi se pare a fi destăinuirea „unui profesor de liceu, fiul unui ţăran executat”, adică de doctorandul în ştiinţele matematice al Universităţii din Paris, C. S. Popescu, profesor de liceu la Ploieşti:

*

„În noaptea de 22 spre 23 martie, nişte făcători de rele din comuna Salcia, judeţul Mehedinţi, au pus foc conacului moşiei Hârlămpoaica, ţinută în arendă de dl Constantin Mendalopol.

În cursul celei de-a doua zi, adică vineri, au sosit în comună o companie de vânători şi un escadron de călăraşi. Comandantul acestei armate, fără a face cea mai mică cercetare pentru a descoperi pe vinovaţii adevăraţi, a dat ordin să se cheme, afară din sat, oamenii cei mai de frunte, sub motiv de a li se comunica ceva important.

*

Odată acest act îndeplinit, onor comandantul, trecând peste regulile celei mai stricte stări de asediu, care, de altfel, nici nu-şi avea locul în această comună nerăsculată, a găsit că este şi umanitar, şi legal ca să comunice paşnicilor şi bătrânilor săteni acel „ceva important” prin puşca „Manlicher”, împuşcând, ca pe nişte câini, 18 oameni nevinovaţi întru nimic”.

*

Printre cei 18 împuşcaţi se afla şi tatăl doctorandului în matematici de la Paris, „Stoian Popescu, om bătrân de 70 de ani, unul dintre cei mai paşnici şi mai înţelepţi săteni nu numai din satul lui, dar poate din întreaga ţară”.

*

Nu mai reproduc pasajele din anchetele care nu au condus la nimic. Asta ne e ţara, asta ne istoria, fiţi mândri de ea! Uitaţi şi fiţi mândri! Vine campania electorală şi toţi politrucii au nevoie de cântec, joc, mici, bere, patriotism şi mândrie naţională. Chestie la care nu ne întrece nimeni, minunaţi pui de dihori ai Bucovinei!

*


[1] Adevărul, 19, nr. 6326, 3 aprilie 1907, p. 3


Comments are closed